1 E veio a mim a palavra do Senhor, dizendo: 2 Que pensais, vós, os que usais esta parábola sobre a terra de Israel, dizendo: Os pais comeram uvas verdes, e os dentes dos filhos se embotaram? 3 Vivo eu, diz o Senhor Deus, que nunca mais direis esta parábola em Israel. 4 Eis que todas as almas são minhas; como o é a alma do pai, assim também a alma do filho é minha: a alma que pecar, essa morrerá. 5 Sendo, pois, o homem justo, e praticando juízo e justiça, 6 Não comendo sobre os montes, nem levantando os seus olhos para os ídolos da casa de Israel, nem contaminando a mulher do seu próximo, nem se chegando à mulher na sua separação, 7 Não oprimindo a ninguém, tornando ao devedor o seu penhor, não roubando, dando o seu pão ao faminto, e cobrindo ao nu com roupa, 8 Não dando o seu dinheiro à usura, e não recebendo demais, desviando a sua mão da injustiça, e fazendo verdadeiro juízo entre homem e homem; 9 Andando nos meus estatutos, e guardando os meus juízos, e procedendo segundo a verdade, o tal justo certamente viverá, diz o Senhor Deus. 10 E se ele gerar um filho ladrão, derramador de sangue, que fizer a seu irmão qualquer destas coisas; 11 E não cumprir todos aqueles deveres, mas antes comer sobre os montes, e contaminar a mulher de seu próximo, 12 Oprimir ao pobre e necessitado, praticar roubos, não tornar o penhor, e levantar os seus olhos para os ídolos, e cometer abominação, 13 E emprestar com usura, e receber demais, porventura viverá? Não viverá. Todas estas abominações ele fez, certamente morrerá; o seu sangue será sobre ele. 14 E eis que também, se ele gerar um filho que veja todos os pecados que seu pai fez e, vendo-os, não cometer coisas semelhantes, 15 Não comer sobre os montes, e não levantar os seus olhos para os ídolos da casa de Israel, e não contaminar a mulher de seu próximo, 16 E não oprimir a ninguém, e não retiver o penhor, e não roubar, der o seu pão ao faminto, e cobrir ao nu com roupa, 17 Desviar do pobre a sua mão, não receber usura e juros, cumprir os meus juízos, e andar nos meus estatutos, o tal não morrerá pela iniquidade de seu pai; certamente viverá. 18 Seu pai, porque praticou a extorsão, roubou os bens do irmão, e fez o que não era bom no meio de seu povo, eis que ele morrerá pela sua iniquidade. 19 Mas dizeis: Por que não levará o filho a iniquidade do pai? Porque o filho procedeu com retidão e justiça, e guardou todos os meus estatutos, e os praticou, por isso certamente viverá. 20 A alma que pecar, essa morrerá; o filho não levará a iniquidade do pai, nem o pai levará a iniquidade do filho. A justiça do justo ficará sobre ele e a impiedade do ímpio cairá sobre ele. 21 Mas se o ímpio se converter de todos os pecados que cometeu, e guardar todos os meus estatutos, e proceder com retidão e justiça, certamente viverá; não morrerá. 22 De todas as transgressões que cometeu não haverá lembrança contra ele; pela justiça que praticou viverá. 23 Desejaria eu, de qualquer maneira, a morte do ímpio? Diz o Senhor Deus; Não desejo antes que se converta dos seus caminhos, e viva? 24 Mas, desviando-se o justo da sua justiça, e cometendo a iniquidade, fazendo conforme todas as abominações que faz o ímpio, porventura viverá? De todas as justiças que tiver feito não se fará memória; na sua transgressão com que transgrediu, e no seu pecado com que pecou, neles morrerá. 25 Dizeis, porém: O caminho do Senhor não é direito. Ouvi agora, ó casa de Israel: Porventura não é o meu caminho direito? Não são os vossos caminhos tortuosos? 26 Desviando-se o justo da sua justiça, e cometendo iniquidade, morrerá por ela; na iniquidade, que cometeu, morrerá. 27 Mas, convertendo-se o ímpio da impiedade que cometeu, e procedendo com retidão e justiça, conservará este a sua alma em vida. 28 Pois que reconsidera, e se converte de todas as suas transgressões que cometeu; certamente viverá, não morrerá. 29 Contudo, diz a casa de Israel: O caminho do Senhor não é direito. Porventura não são direitos os meus caminhos, ó casa de Israel? E não são tortuosos os vossos caminhos? 30 Portanto, eu vos julgarei, cada um conforme os seus caminhos, ó casa de Israel, diz o Senhor Deus. Tornai-vos, e convertei-vos de todas as vossas transgressões, e a iniquidade não vos servirá de tropeço. 31 Lançai de vós todas as vossas transgressões com que transgredistes, e fazei-vos um coração novo e um espírito novo; pois, por que razão morreríeis, ó casa de Israel? 32 Porque não tenho prazer na morte do que morre, diz o Senhor Deus; convertei-vos, pois, e vivei.

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: ‘Părinții*Ier. 31:29.Plâng. 5:7. au mâncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții’? 3 Pe viața Mea", zice Domnul Dumnezeu, „că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel. 4 Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este al Meu. Sufletul*Vers. 20.Rom. 6:23. care păcătuiește, acela va muri. 5 Omul care este drept, care face judecată și dreptate, 6 care nu mănâncă pe munți*Cap. 22:9. carne jertfită idolilor și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește*Lev. 18:20;20:10. nevasta aproapelui său și nu se apropie de nevastă-sa în timpul*Lev. 18:19;20:18. necurăției ei, 7 care n-asuprește*Exod 22:21.Lev. 19:15;25:14. pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul*Exod 22:26., care nu răpește nimic, care dă*Deut. 24:12,13;15:7,8.Is. 58:7. din pâinea lui celui flămând și învelește cu o haină pe cel gol, 8 care nu împrumută cu dobândă*Exod 22:25.Lev. 25:36,37.Deut. 23:19.Neem. 5:7.Ps. 15:5. și nu ia camătă, care își abate mâna de la nelegiuire și judecă*Deut. 1:16.Zah. 8:16. după adevăr între un om și altul, 9 care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrând cu credincioșie – omul acela este drept și va trăi*Cap. 20:11.Amos 5:4. negreșit", zice Domnul Dumnezeu. 10 „Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă*Gen. 9:6.Exod 21:12.Num. 35:34. sânge sau care face ceva de felul acesta, 11 dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănâncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, 12 asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face*Cap. 8:6,17. urâciuni, 13 împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebuie să moară. Sângele*Lev. 20:9,11-13,16,27. Cap. 3:18; 33:4.Fapte 18:6. lui să cadă asupra capului lui! 14 Dar, dacă un om are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel, 15 dacă fiul acela nu mănâncă*Vers. 6. pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, 16 nu asuprește pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpește, ci dă din pâinea lui celui flămând și acoperă cu o haină pe cel gol, 17 își abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. 18 Dar tatăl său, care a fost un asupritor, a răpit de la alții, a făcut în mijlocul poporului său ce nu este bine, el va*Cap. 3:18. muri pentru nelegiuirea lui! 19 Voi însă ziceți: ‘Pentru ce*Exod 20:5.Deut. 5:9.2 Împ. 23:26;24:3,4. nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?’ Pentru că fiul a lucrat după neprihănire și dreptate, a păzit și a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreșit! 20 Sufletul*Vers. 4. care păcătuiește, acela va muri. Fiul*Deut. 24:16.2 Împ. 14:6.2 Cron. 25:4.Ier. 31:29,30. nu va purta nelegiuirea tatălui său și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea*Is. 3:10,11. celui neprihănit va fi peste el și răutatea*Rom. 2:9. celui rău va fi peste el. 21 Dar, dacă*Vers. 27. Cap. 33:12,19. cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârșit și păzește toate legile Mele și face ce este drept și plăcut, va trăi negreșit, nu va muri. 22 Toate*Cap. 33:16. fărădelegile pe care le-a făcut i se vor uita! El va trăi din pricina neprihănirii în care a trăit. 23 Doresc*Vers. 32. Cap. 33:11.1 Tim. 2:4.2 Pet. 3:9. Eu moartea păcătosului?", zice Domnul Dumnezeu. „Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? 24 Însă, dacă*Cap. 3:20;33:12,13,18. cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, dacă se ia după toate urâciunile celui rău, s-ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea*2 Pet. 2:20. lui va fi uitată, pentru că s-a dat la nelegiuire și la păcat, de aceea va muri în ele. 25 Voi ziceți: ‘Calea*Vers. 29. Cap. 33:17,20. Domnului nu este dreaptă!’ Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? 26 Dacă*Vers. 24. cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea și moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. 27 Dar, dacă*Vers. 21. cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este drept și bine, își va păstra sufletul viu. 28 Pentru că*Vers. 14. își deschide ochii și se abate de la toate fărădelegile pe care le-a săvârșit, va trăi și nu va muri. 29 Casa*Vers. 25. lui Israel zice: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? 30 De aceea*Cap. 7:3;33:20. vă voi judeca, pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel", zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă*Mat. 3:2.Apoc. 2:5. și abateți-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire! 31 Lepădați*Efes. 4:22,23. de la voi toate fărădelegile prin care ați păcătuit, faceți-vă rost de o inimă*Ier. 32:39. Cap. 11:19;36:26. nouă și un duh nou! Pentru ce vreți să muriți, casă a lui Israel? 32 Căci Eu nu doresc*Plâng. 3:33. Vers. 23. Cap. 33:11.2 Pet. 3:9. moartea celui ce moare", zice Domnul Dumnezeu. „Întoarceți-vă dar la Dumnezeu și veți trăi!"