1 Porque tendo a lei a sombra dos bens futuros, e não a imagem exata das coisas, nunca, pelos mesmos sacrifícios que continuamente se oferecem cada ano, pode aperfeiçoar os que a eles se chegam. 2 Doutra maneira, teriam deixado de se oferecer, porque, purificados uma vez os ministrantes, nunca mais teriam consciência de pecado. 3 Nesses sacrifícios, porém, cada ano se faz comemoração dos pecados, 4 Porque é impossível que o sangue dos touros e dos bodes tire os pecados. 5 Por isso, entrando no mundo, diz: Sacrifício e oferta não quiseste, mas corpo me preparaste;

6 Holocaustos e oblações pelo pecado não te agradaram.

7 Então disse: Eis aqui venho (no princípio do livro está escrito de mim), para fazer, ó Deus, a tua vontade.

8 Como acima diz: Sacrifício e oferta, e holocaustos e oblações pelo pecado não quiseste, nem te agradaram (os quais se oferecem segundo a lei). 9 Então disse: Eis aqui venho, para fazer, ó Deus, a tua vontade. Tira o primeiro, para estabelecer o segundo. 10 Na qual vontade temos sido santificados pela oblação do corpo de Jesus Cristo, feita uma vez.

11 E assim todo o sacerdote aparece cada dia, ministrando e oferecendo muitas vezes os mesmos sacrifícios, que nunca podem tirar os pecados; 12 Mas este, havendo oferecido para sempre um único sacrifício pelos pecados, está assentado à destra de Deus, 13 Daqui em diante esperando até que os seus inimigos sejam postos por escabelo de seus pés. 14 Porque com uma só oblação aperfeiçoou para sempre os que são santificados. 15 E também o Espírito Santo no-lo testifica, porque depois de haver dito:

16 Esta é a aliança que farei com eles depois daqueles dias, diz o Senhor: Porei as minhas leis em seus corações, e as escreverei em seus entendimentos; acrescenta:

17 E jamais me lembrarei de seus pecados e de suas iniquidades.

18 Ora, onde há remissão destes, não há mais oblação pelo pecado.

19 Tendo, pois, irmãos, ousadia para entrar no santuário, pelo sangue de Jesus, 20 Pelo novo e vivo caminho que ele nos consagrou, pelo véu, isto é, pela sua carne, 21 E tendo um grande sacerdote sobre a casa de Deus, 22 Cheguemo-nos com verdadeiro coração, em inteira certeza de fé, tendo os corações purificados da má consciência, e o corpo lavado com água limpa, 23 Retenhamos firmes a confissão da nossa esperança; porque fiel é o que prometeu. 24 E consideremo-nos uns aos outros, para nos estimularmos ao amor e às boas obras, 25 Não deixando nossa mútua congregação, como é costume de alguns, antes admoestando-nos uns aos outros; e tanto mais, quanto vedes que se vai aproximando aquele dia.

26 Porque, se pecarmos voluntariamente, depois de termos recebido o conhecimento da verdade, já não resta mais sacrifício pelos pecados, 27 Mas uma certa expectação horrível de juízo, e ardor de fogo, que há de devorar os adversários. 28 Quebrantando alguém a lei de Moisés, morre sem misericórdia, só pela palavra de duas ou três testemunhas. 29 De quanto maior castigo cuidais vós será julgado merecedor aquele que pisar o Filho de Deus, e tiver por profano o sangue da aliança com que foi santificado, e fizer agravo ao Espírito da graça? 30 Porque bem conhecemos aquele que disse: Minha é a vingança, eu darei a recompensa, diz o Senhor. E outra vez: O Senhor julgará o seu povo.

31 Horrenda coisa é cair nas mãos do Deus vivo.

32 Lembrai-vos, porém, dos dias passados, em que, depois de serdes iluminados, suportastes grande combate de aflições. 33 Em parte fostes feitos espetáculo com vitupérios e tribulações, e em parte fostes participantes com os que assim foram tratados. 34 Porque também vos compadecestes das minhas prisões, e com alegria recebestes o roubo dos vossos bens, sabendo que em vós mesmos tendes nos céus uma possessão melhor e permanente. 35 Não rejeiteis, pois, a vossa confiança, que tem grande e avultado galardão. 36 Porque necessitais de paciência, para que, depois de haverdes feito a vontade de Deus, possais alcançar a promessa.

37 Porque ainda um pouquinho de tempo, e o que há de vir virá, e não tardará.

38 Mas o justo viverá pela fé; e, se alguém se retirar, a minha alma não tem prazer nele.

39 Nós, porém, não somos daqueles que se retiram para a perdição, mas daqueles que creem para a conservação da alma.

1 În adevăr, Legea, care are umbra*Col. 2:17. Cap. 8:5; 9:23. bunurilor*Cap. 9:11. viitoare, nu înfățișarea adevărată a lucrurilor, nu*Cap. 9:9. poate niciodată, prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârșiți*Vers. 14. pe cei ce se apropie. 2 Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curățiți o dată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoștință de păcate? 3 Dar*Lev. 16:21. Cap. 9:7. aducerea aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; 4 căci este cu neputință*Mica 6:6,7. Cap. 9:13. Vers. 11. ca sângele taurilor și al țapilor să șteargă păcatele. 5 De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos, ci Mi-ai pregătit un trup; 6 n-ai primit nici arderi-de-tot*Ps. 40:6;50:8.Is. 1:11.Ier. 6:20.Amos 5:21,22., nici jertfe pentru păcat. 7 Atunci am zis: ‘Iată-Mă (în sulul cărții este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!’" 8 După ce a zis întâi: „Tu n-ai voit și n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi-de-tot, nici jertfe pentru păcat" (lucruri aduse toate după Lege), 9 apoi zice: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule." El desființează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua. 10 Prin*Ioan 17:19. Cap. 13:12. această „voie" am fost sfințiți noi, și anume prin*Cap. 9:12. jertfirea trupului lui Isus Hristos, o dată pentru totdeauna. 11 Și, pe când orice preot face slujba în fiecare*Num. 28:3. Cap. 7:27. zi și aduce de multe ori aceleași jertfe, care*Vers. 4. niciodată nu pot șterge păcatele, 12 El*Col. 3:1. Cap. 1:3., dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S-a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu 13 și așteaptă de acum ca vrăjmașii*Ps. 110:1.Fapte 2:35.1 Cor. 15:25. Cap. 1:13. Lui să-I fie făcuți așternut al picioarelor Lui. 14 Căci printr-o singură jertfă El a făcut*Vers. 1. desăvârșiți pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți. 15 Lucrul acesta ni-l adeverește și Duhul Sfânt. Căci, după ce a zis: 16 „‘Iată legământul*Ier. 31:33,34. Cap. 8:10,12. pe care-l voi face cu ei după acele zile’, zice Domnul: ‘Voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor’", 17 adaugă: „Și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor." 18 Dar, acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat. 19 Astfel dar, fraților, fiindcă prin sângele*Rom. 5:2.Efes. 2:18;3:12. lui Isus avem o intrare slobodă*Cap. 9:8,12. în Locul Preasfânt 20 pe calea*Ioan 10:9;14:6. Cap. 9:8. cea nouă și vie pe care ne-a deschis-o El, prin*Cap. 9:3. perdeaua dinăuntru, adică trupul Său, 21 și fiindcă avem un Mare Preot*Cap. 4:14. pus peste casa*1 Tim. 3:15. lui Dumnezeu, 22 să*Cap. 4:16. ne apropiem cu o inimă curată, cu credință deplină*Efes. 3:12.Iac. 1:6.1 Ioan 3:21., cu inimile stropite și curățite de*Cap. 9:14. un cuget rău și cu trupul spălat*Ezec. 36:25.2 Cor. 7:1. cu o apă curată. 23 Să*Cap. 4:14. ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios*1 Cor. 1:9;10:13.1 Tes. 5:24.2 Tes. 3:3. Cap. 11:11. este Cel ce a făcut făgăduința. 24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. 25 Să nu părăsim*Fapte 2:42.Iuda 19. adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alții, și cu*Rom. 13:11. atât mai mult, cu cât vedeți că ziua se apropie*Filip. 4:5.2 Pet. 3:9,11,14.. 26 Căci, dacă*Num. 15:30. Cap. 6:4. păcătuim cu voia, după*2 Pet. 2:20,21. ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, 27 ci doar o așteptare înfricoșată a judecății și văpaia*Ezec. 36:5.Ţef. 1:18;3:8.2 Tes. 1:8. Cap. 12:29. unui foc care va mistui pe cei răzvrătiți. 28 Cine*Cap. 2:2. a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia*Deut. 17:2,6;19:15.Mat. 18:16.Ioan 8:17.2 Cor. 13:1. a doi sau trei martori. 29 Cu cât*Cap. 2:3;12:25. mai aspră pedeapsă credeți că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări*1 Cor. 11:29. Cap. 13:20. sângele legământului cu care a fost sfințit și va batjocori*Mat. 12:31,32.Efes. 4:30. pe Duhul harului? 30 Căci știm cine este Cel ce a zis: „A*Deut. 32:35.Rom. 12:19. Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!" Și în altă parte: „Domnul*Deut. 32:36.Ps. 50:4;135:14. va judeca pe poporul Său." 31 Grozav*Luca 12:5. lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu! 32 Aduceți-vă*Gal. 3:4.2 Ioan 8. aminte de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați*Cap. 6:4., ați dus o mare*Filip. 1:29,30.Col. 2:1. luptă de suferințe: 33 pe de o parte, erați puși ca priveliște*1 Cor. 4:9. în mijlocul ocărilor și necazurilor și, pe de alta, v-ați făcut părtași*Filip. 1:7;4:14.1 Tes. 2:14. cu aceia care aveau aceeași soartă ca voi. 34 În adevăr, ați avut milă de cei din temniță*Filip. 1:7.2 Tim. 1:16. și ați primit cu bucurie răpirea*Mat. 5:12.Fapte 5:41.Iac. 1:2. averilor voastre, ca unii care știți că aveți*Mat. 6:20;19:21.Luca 12:33.1 Tim. 6:19. în ceruri o avuție mai bună, care*Mat. 5:12;10:32. dăinuiește. 35 Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire! 36 Căci*Luca 21:19.Gal. 6:9. Cap. 12:1. aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta*Col. 3:24. Cap. 9:15.1 Pet. 1:9. ce v-a fost făgăduit. 37 „Încă*Luca 18:8.2 Pet. 3:9. puțină, foarte puțină vreme, și Cel*Hab. 2:3,4. ce vine va veni și nu va zăbovi. 38 Și cel neprihănit*Rom. 1:17.Gal. 3:11. va trăi prin credință, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el." 39 Noi însă nu suntem din aceia care*2 Pet. 2:20,21. dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință*Fapte 16:30,31.1 Tes. 5:9.2 Tes. 2:14. pentru mântuirea sufletului.