1 Portanto nós também, pois que estamos rodeados de uma tão grande nuvem de testemunhas, deixemos todo o embaraço, e o pecado que tão de perto nos rodeia, e corramos com paciência a carreira que nos está proposta, 2 Olhando para Jesus, autor e consumador da fé, o qual, pelo gozo que lhe estava proposto, suportou a cruz, desprezando a afronta, e assentou-se à destra do trono de Deus. 3 Considerai, pois, aquele que suportou tais contradições dos pecadores contra si mesmo, para que não enfraqueçais, desfalecendo em vossos ânimos.

4 Ainda não resististes até ao sangue, combatendo contra o pecado. 5 E já vos esquecestes da exortação que argumenta convosco como filhos: Filho meu, não desprezes a correção do Senhor, e não desmaies quando por ele fores repreendido;

6 Porque o Senhor corrige o que ama, e açoita a qualquer que recebe por filho.

7 Se suportais a correção, Deus vos trata como filhos; porque, que filho há a quem o pai não corrija? 8 Mas, se estais sem disciplina, da qual todos são feitos participantes, sois então bastardos, e não filhos. 9 Além do que, tivemos nossos pais segundo a carne, para nos corrigirem, e nós os reverenciamos; não nos sujeitaremos muito mais ao Pai dos espíritos, para vivermos? 10 Porque aqueles, na verdade, por um pouco de tempo, nos corrigiam como bem lhes parecia; mas este, para nosso proveito, para sermos participantes da sua santidade. 11 E, na verdade, toda a correção, ao presente, não parece ser de gozo, senão de tristeza, mas depois produz um fruto pacífico de justiça nos exercitados por ela.

12 Portanto, tornai a levantar as mãos cansadas, e os joelhos desconjuntados, 13 E fazei veredas direitas para os vossos pés, para que o que manqueja não se desvie inteiramente, antes seja sarado.

14 Segui a paz com todos, e a santificação, sem a qual ninguém verá o Senhor; 15 Tendo cuidado de que ninguém se prive da graça de Deus, e de que nenhuma raiz de amargura, brotando, vos perturbe, e por ela muitos se contaminem. 16 E ninguém seja fornicador, ou profano, como Esaú, que por uma refeição vendeu o seu direito de primogenitura. 17 Porque bem sabeis que, querendo ele ainda depois herdar a bênção, foi rejeitado, porque não achou lugar de arrependimento, ainda que com lágrimas o buscou.

18 Porque não chegastes ao monte palpável, aceso em fogo, e à escuridão, e às trevas, e à tempestade, 19 E ao sonido da trombeta, e à voz das palavras, a qual os que a ouviram pediram que se lhes não falasse mais; 20 Porque não podiam suportar o que se lhes mandava: Se até um animal tocar o monte será apedrejado ou passado com um dardo. 21 E tão terrível era a visão, que Moisés disse: Estou todo assombrado, e tremendo. 22 Mas chegastes ao monte Sião, e à cidade do Deus vivo, à Jerusalém celestial, e aos muitos milhares de anjos; 23 À universal assembleia e igreja dos primogênitos, que estão inscritos nos céus, e a Deus, o juiz de todos, e aos espíritos dos justos aperfeiçoados; 24 E a Jesus, o Mediador de uma nova aliança, e ao sangue da aspersão, que fala melhor do que o de Abel.

25 Vede que não rejeiteis ao que fala; porque, se não escaparam aqueles que rejeitaram o que na terra os advertia, muito menos nós, se nos desviarmos daquele que é dos céus; 26 A voz do qual moveu então a terra, mas agora anunciou, dizendo: Ainda uma vez comoverei, não só a terra, senão também o céu. 27 E esta palavra: Ainda uma vez, mostra a mudança das coisas móveis, como coisas feitas, para que as imóveis permaneçam.

28 Por isso, tendo recebido um reino que não pode ser abalado, retenhamos a graça, pela qual sirvamos a Deus agradavelmente, com reverência e piedade; 29 Porque o nosso Deus é um fogo consumidor.

1 Și noi dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să*Col. 3:8.1 Pet. 2:1. dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să*1 Cor. 9:24.Filip. 3:13,14. alergăm cu stăruință*Rom. 12:12. Cap. 10:36. în alergarea care ne stă înainte. 2 Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care*Luca 24:26.Filip. 2:8.1 Pet. 1:11., pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea și șade*Ps. 110:1. Cap. 1:3,13;8:1.1 Pet. 3:22. la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. 3 Uitați-vă dar*Mat. 10:24,25.Ioan 15:20. cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoșilor o împotrivire așa de mare față de Sine, pentru ca*Gal. 6:9. nu cumva să vă pierdeți inima și să cădeți de oboseală în sufletele voastre. 4 Voi nu v-ați împotrivit încă*1 Cor. 10:13. Cap. 10:32-34. până la sânge în lupta împotriva păcatului. 5 Și ați uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nu*Iov 5:17.Prov. 3:11. disprețui pedeapsa Domnului și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El. 6 Căci Domnul pedepsește pe*Ps. 94:12;119:75.Prov. 3:12.Iac. 1:12.Apoc. 3:19. cine-l iubește și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește." 7 Suferiți*Deut. 8:5.2 Sam. 7:14.Prov. 13:24;19:18;23:13. pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl? 8 Dar, dacă sunteți scutiți de pedeapsă, de care*Ps. 73:14.1 Pet. 5:9. toți au parte, sunteți niște feciori din curvie, iar nu fii. 9 Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne-au pedepsit și tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui*Num. 16:22;27:16.Iov 12:10.Ecl. 12:7.Is. 42:5;57:16.Zah. 12:1. duhurilor și să trăim? 10 Căci ei, în adevăr, ne pedepseau pentru puține zile, cum credeau ei că e bine, dar Dumnezeu ne pedepsește pentru binele nostru, ca*Lev. 11:44;19:2.1 Pet. 1:15,16. să ne facă părtași sfințeniei Lui. 11 Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată, pare o pricină de întristare, și nu de bucurie, dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin școala ei roada*Iac. 3:18. dătătoare de pace a neprihănirii. 12 Întăriți-vă*Iov 4:3,4.Is. 35:3. dar mâinile obosite și genunchii slăbănogiți; 13 croiți*Prov. 4:26,27. cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce șchiopătează să nu se abată din cale, ci*Gal. 6:1. mai degrabă să fie vindecat. 14 Urmăriți*Ps. 34:14.Rom. 12:18;14:19.2 Tim. 2:22. pacea cu toți și sfințirea, fără*Mat. 5:8.2 Cor. 7:1.Efes. 5:5. care nimeni nu va vedea pe Domnul. 15 Luați seama*2 Cor. 6:1. bine ca*Gal. 5:4. nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu, pentru ca*Deut. 29:18. Cap. 3:12. nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă tulburare și mulți să fie întinați de ea. 16 Vegheați să*Efes. 5:3.Col. 3:5.1 Tes. 4:3. nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care*Gen. 25:33. pentru o mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut. 17 Știți că mai pe urmă, când a vrut*Gen. 27:34,36,38. să capete binecuvântarea, n-a*Cap. 6:6. fost primit, pentru că, măcar că o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe. 18 Voi nu v-ați apropiat de un munte*Exod 19:12,18,19;20:18.Deut. 4:11;5:22.Rom. 6:14;8:15.2 Tim. 1:7. care se putea atinge și care era cuprins de foc, nici de negură, nici de întuneric, nici de furtună, 19 nici de sunetul de trâmbiță, nici de glasul care vorbea în așa fel că cei ce l-au auzit au cerut*Exod 20:19.Deut. 5:5,25;18:16. să nu li se mai vorbească 20 (pentru că nu puteau suferi porunca aceasta: „Chiar*Exod 19:13. un dobitoc, dacă se va atinge de munte, să fie ucis cu pietre sau străpuns cu săgeata." 21 Și*Exod 19:16. priveliștea aceea era așa de înfricoșătoare încât Moise a zis: „Sunt îngrozit și tremur!"). 22 Ci v-ați apropiat de*Gal. 4:26.Apoc. 3:12;21:2,10. muntele Sionului, de*Filip. 3:20. cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de*Deut. 33:2.Ps. 68:17.Iuda 14. zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor, 23 de Biserica celor întâi născuți*Exod 4:22.Iac. 1:18.Apoc. 14:4., care*Luca 10:20.Filip. 4:3.Apoc. 13:8. sunt scriși în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul*Gen. 18:25.Ps. 94:2. tuturor, de duhurile celor neprihăniți, făcuți*Filip. 3:12. Cap. 11:40. desăvârșiți, 24 de Isus, Mijlocitorul*Cap. 8:6;9:15. legământului celui nou, și de sângele*Exod 24:8. Cap. 10:22.1 Pet. 1:2. stropirii, care vorbește mai bine decât*Gen. 4:10. Cap. 11:4. sângele lui Abel. 25 Luați seama ca nu cumva să nu voiți să ascultați pe Cel ce vă vorbește! Căci dacă*Cap. 2:2,3;3:17;10:28,29. n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbește din ceruri, 26 al*Exod 19:18. cărui glas a clătinat atunci pământul și care acum a făcut făgăduința aceasta: „Voi mai clătina încă o dată*Hag. 2:6. nu numai pământul, ci și cerul." 27 Cuvintele acestea, „încă o dată", arată că schimbarea*Ps. 102:26.Mat. 24:35.2 Pet. 3:10.Apoc. 21:1. lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămână lucrurile care nu se clatină. 28 Fiindcă am primit dar o împărăție care nu se poate clătina, să ne arătăm mulțumitori și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică, 29 fiindcă Dumnezeul*Exod 24:17.Deut. 4:24;9:3.Ps. 50:3;97:3.Is. 66:15.2 Tes. 1:8. Cap. 10:27. nostru este „un foc mistuitor".