1 Foi, pois, Jesus seis dias antes da páscoa a Betânia, onde estava Lázaro, o que falecera, e a quem ressuscitara dentre os mortos. 2 Fizeram-lhe, pois, ali uma ceia, e Marta servia, e Lázaro era um dos que estavam à mesa com ele. 3 Então Maria, tomando um arrátel de unguento de nardo puro, de muito preço, ungiu os pés de Jesus, e enxugou-lhe os pés com os seus cabelos; e encheu-se a casa do cheiro do unguento. 4 Então, um dos seus discípulos, Judas Iscariotes, filho de Simão, o que havia de traí-lo, disse:
5 Por que não se vendeu este unguento por trezentos dinheiros e não se deu aos pobres?
6 Ora, ele disse isto, não pelo cuidado que tivesse dos pobres, mas porque era ladrão e tinha a bolsa, e tirava o que ali se lançava. 7 Disse, pois, Jesus: Deixai-a; para o dia da minha sepultura guardou isto;
8 Porque os pobres sempre os tendes convosco, mas a mim nem sempre me tendes.
9 E muita gente dos judeus soube que ele estava ali; e foram, não só por causa de Jesus, mas também para ver a Lázaro, a quem ressuscitara dentre os mortos. 10 E os principais sacerdotes tomaram deliberação para matar também a Lázaro; 11 Porque muitos dos judeus, por causa dele, iam e criam em Jesus.
12 No dia seguinte, ouvindo uma grande multidão, que viera à festa, que Jesus vinha a Jerusalém, 13 Tomaram ramos de palmeiras, e saíram-lhe ao encontro, e clamavam: Hosana! Bendito o Rei de Israel que vem em nome do Senhor.
14 E achou Jesus um jumentinho, e assentou-se sobre ele, como está escrito:
15 Não temas, ó filha de Sião; eis que o teu Rei vem assentado sobre o filho de uma jumenta.
16 Os seus discípulos, porém, não entenderam isto no princípio; mas, quando Jesus foi glorificado, então se lembraram de que isto estava escrito dele, e que isto lhe fizeram. 17 A multidão, pois, que estava com ele quando Lázaro foi chamado da sepultura, testificava que ele o ressuscitara dentre os mortos. 18 Por isso também a multidão lhe saiu ao encontro, porque tinham ouvido que ele fizera este sinal. 19 Disseram, pois, os fariseus entre si: Vedes que nada aproveitais? Eis que toda a gente vai após ele.
20 Ora, havia alguns gregos, entre os que tinham subido a adorar no dia da festa. 21 Estes, pois, dirigiram-se a Filipe, que era de Betsaida da Galileia, e rogaram-lhe, dizendo: Senhor, queríamos ver a Jesus.
22 Filipe foi dizê-lo a André, e então André e Filipe o disseram a Jesus. 23 E Jesus lhes respondeu, dizendo: É chegada a hora em que o Filho do homem há de ser glorificado.
24 Na verdade, na verdade vos digo que, se o grão de trigo, caindo na terra, não morrer, fica ele só; mas se morrer, dá muito fruto. 25 Quem ama a sua vida perdê-la-á, e quem neste mundo odeia a sua vida, guardá-la-á para a vida eterna. 26 Se alguém me serve, siga-me, e onde eu estiver, ali estará também o meu servo. E, se alguém me servir, meu Pai o honrará.
27 Agora a minha alma está perturbada; e que direi eu? Pai, salva-me desta hora; mas para isto vim a esta hora. 28 Pai, glorifica o teu nome. Então veio uma voz do céu que dizia: Já o tenho glorificado, e outra vez o glorificarei.
29 Ora, a multidão que ali estava, e que a ouvira, dizia que havia sido um trovão. Outros diziam: Um anjo lhe falou.
30 Respondeu Jesus, e disse: Não veio esta voz por amor de mim, mas por amor de vós.
31 Agora é o juízo deste mundo; agora será expulso o príncipe deste mundo. 32 E eu, quando for levantado da terra, todos atrairei a mim.
33 E dizia isto, significando de que morte havia de morrer. 34 Respondeu-lhe a multidão: Nós temos ouvido da lei, que o Cristo permanece para sempre; e como dizes tu que convém que o Filho do homem seja levantado? Quem é esse Filho do homem?
35 Disse-lhes, pois, Jesus: A luz ainda está convosco por um pouco de tempo. Andai enquanto tendes luz, para que as trevas não vos apanhem; pois quem anda nas trevas não sabe para onde vai.
36 Enquanto tendes luz, crede na luz, para que sejais filhos da luz. Estas coisas disse Jesus e, retirando-se, ocultou-se deles.
37 E, ainda que tinha feito tantos sinais diante deles, não criam nele; 38 Para que se cumprisse a palavra do profeta Isaías, que diz: Senhor, quem creu na nossa pregação? E a quem foi revelado o braço do Senhor?
39 Por isso não podiam crer, então Isaías disse outra vez:
40 Cegou-lhes os olhos, e endureceu-lhes o coração, a fim de que não vejam com os olhos, e compreendam no coração, e se convertam, e eu os cure.
41 Isaías disse isto quando viu a sua glória e falou dele. 42 Apesar de tudo, até muitos dos principais creram nele; mas não o confessavam por causa dos fariseus, para não serem expulsos da sinagoga. 43 Porque amavam mais a glória dos homens do que a glória de Deus.
44 E Jesus clamou, e disse: Quem crê em mim, crê, não em mim, mas naquele que me enviou.
45 E quem me vê a mim, vê aquele que me enviou. 46 Eu sou a luz que vim ao mundo, para que todo aquele que crê em mim não permaneça nas trevas. 47 E se alguém ouvir as minhas palavras, e não crer, eu não o julgo; porque eu vim, não para julgar o mundo, mas para salvar o mundo. 48 Quem me rejeitar a mim, e não receber as minhas palavras, já tem quem o julgue; a palavra que tenho pregado, essa o há de julgar no último dia. 49 Porque eu não tenho falado de mim mesmo; mas o Pai, que me enviou, ele me deu mandamento sobre o que hei de dizer e sobre o que hei de falar. 50 E sei que o seu mandamento é a vida eterna. Portanto, o que eu falo, falo-o como o Pai me tem dito.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
1 Cu șase zile înainte de Paște, Isus a venit în Betania, undeCap. 11:1,43. era Lazăr, care fusese mort și pe care îl înviase din morți. 2 Acolo, I-auMat. 26:6.Marcu 14:3. pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce ședeau la masă cu El. 3 MariaLuca 10:38,39. Cap. 11:2. a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei și s-a umplut casa de mirosul mirului. 4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: 5 „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?" 6 Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț și, ca unul care țineaCap. 13:29. punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele.8 PeMat. 26:11.Marcu 14:7.săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna."9 O mare mulțime de iudei au aflat că Isus era în Betania și au venit acolo nu numai pentru Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, peCap. 11:43,44. care-l înviase din morți. 10 Preoții cei mai de seamăLuca 16:31. au hotărât să omoare și pe Lazăr, 11 căciCap. 11:45. Vers. 18. din pricina lui mulți iudei plecau de la ei și credeau în Isus.
12 A doua ziMat. 21:8.Marcu 11:8.Luca 19:35,36., o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, 13 a luat ramuri de finic și I-a ieșit în întâmpinare, strigând: „OsanaPs. 118:25,26.! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!" 14 Isus a găsitMat. 21:7. un măgăruș și a încălecat pe el, după cum este scris: 15 „NuZah. 9:9. te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgărițe." 16 Ucenicii Lui n-auLuca 18:34. înțeles aceste lucruri de la început, darCap. 7:39., după ce a fost proslăvit Isus, și-auCap. 14:26. adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le împliniseră cu privire la El. 17 Toți cei ce fuseseră împreună cu Isus când chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase din morți mărturiseau despre El. 18 ȘiVers. 11. norodul I-a ieșit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. 19 Fariseii au zis deci între ei: „VedețiCap. 11:47,48. că nu câștigați nimic. Iată că lumea se duce după El!"
20 NișteFapte 17:4.1 Împ. 8:41,42.Fapte 8:27. greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic 21 s-au apropiat de Filip, careCap. 1:44. era din Betsaida Galileii, l-au rugat și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus." 22 Filip s-a dus și a spus lui Andrei, apoi Andrei și Filip au spus lui Isus. 23 Drept răspuns, Isus le-a zis: „ACap. 13:32;17:1.sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele1 Cor. 15:36.de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă.25 CineMat. 10:39;16:25.Marcu 8:35.Luca 9:24;17:33.își iubește viața o va pierde și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică.26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și undeCap. 14:3;17:24.1 Tes. 4:17.sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.27 AcumMat. 26:38,39.Luca 12:50. Cap. 13:21., sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice: ‘Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta’? DarLuca 22:53. Cap. 18:37.tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!28 Tată, proslăvește Numele Tău!" ȘiMat. 3:17. din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!" 29 Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!" 30 Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acestaCap. 11:42., ci pentru voi.31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorulMat. 12:29.Luca 10:18. Cap. 14:30;16:11.Fapte 26:18.2 Cor. 4:4.Efes. 2:2;6:12.lumii acesteia va fi aruncat afară.32 Și după ceCap. 3:14;8:28.voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine peRom. 5:18.Evr. 2:9.toți oamenii."33 VorbindCap. 18:32. astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. 34 Norodul I-a răspuns: „NoiPs. 89:36,37;110:4.Is. 9:7;35:8.Ezec. 37:25.Dan. 2:44;7:14,27.Mica 4:7. am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?" 35 Isus le-a zis: „Lumina mai esteCap. 1:9;8:12;9:5. Vers. 46.puțină vreme în mijlocul vostru. UmblațiIer. 13:16.Efes. 5:8.ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cineCap. 11:10.1 Ioan 2:11.umblă în întuneric nu știe unde merge.36 Câtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fiiLuca 16:8.Efes. 5:8.1 Tes. 5:5.1 Ioan 2:9-11.ai luminii." Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-aCap. 8:59;11:54. ascuns de ei.
37 Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „DoamneIs. 53:1.Rom. 10:16., cine a dat crezare propovăduirii noastre și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?" 39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: 40 „Le-aIs. 6:9,10.Mat. 13:14. orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec." 41 Isaia a spus acesteIs. 6:1. lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El. 42 Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica fariseilorCap. 7:13;9:22., nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. 43 CăciCap. 5:44. au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. 44 Iar Isus a strigat: „CineCap. 5:44.crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.45 Și cineCap. 14:9.Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.46 EuCap. 3:19;8:12;9:5,39; Vers. 35,36.am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.47 Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu EuCap. 5:45;8:15,26.îl judec, căci Eu n-amCap. 3:17.venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.48 Pe cineLuca 10:16.Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: CuvântulDeut. 18:19.Marcu 16:16.pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi.49 Căci EuCap. 8:38;14:10.n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuși Mi-a poruncit ceDeut. 18:18.trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc.50 Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl."