1 A palavra do Senhor, que veio a Jeremias, dizendo:

2 Levanta-te, e desce à casa do oleiro, e lá te farei ouvir as minhas palavras.

3 E desci à casa do oleiro, e eis que ele estava fazendo a sua obra sobre as rodas, 4 Como o vaso, que ele fazia de barro, quebrou-se na mão do oleiro, tornou a fazer dele outro vaso, conforme o que pareceu bem aos olhos do oleiro fazer.

5 Então veio a mim a palavra do Senhor, dizendo:

6 Não poderei eu fazer de vós como fez este oleiro, ó casa de Israel? diz o Senhor. Eis que, como o barro na mão do oleiro, assim sois vós na minha mão, ó casa de Israel. 7 No momento em que falar contra uma nação, e contra um reino para arrancar, e para derrubar, e para destruir, 8 Se a tal nação, porém, contra a qual falar se converter da sua maldade, também eu me arrependerei do mal que pensava fazer-lhe. 9 No momento em que falar de uma nação e de um reino, para edificar e para plantar, 10 Se fizer o mal diante dos meus olhos, não dando ouvidos à minha voz, então me arrependerei do bem que tinha falado que lhe faria. 11 Ora, pois, fala agora aos homens de Judá, e aos moradores de Jerusalém, dizendo: Assim diz o Senhor: Eis que estou forjando mal contra vós; e projeto um plano contra vós; convertei-vos, pois, agora cada um do seu mau caminho, e melhorai os vossos caminhos e as vossas ações. 12 Mas eles dizem: Não há esperança, porque andaremos segundo as nossas imaginações; e cada um fará segundo o propósito do seu mau coração.

13 Portanto, assim diz o Senhor:

Perguntai agora entre os gentios quem ouviu tal coisa?

Coisa mui horrenda fez a virgem de Israel.

14 Porventura a neve do Líbano

deixará a rocha do campo ou

esgotar-se-ão as águas

frias que correm de terras estranhas?

15 Contudo o meu povo se tem esquecido de mim,

queimando incenso à vaidade,

que os fez tropeçar nos seus caminhos,

e nas veredas antigas,

para que andassem por veredas afastadas,

não aplainadas;

16 Para fazerem da sua terra

objeto de espanto e de perpétuos assobios;

todo aquele que passar por ela se espantará,

e meneará a sua cabeça;

17 Com vento oriental os espalharei diante do inimigo;

mostrar-lhes-ei as costas e não o rosto,

no dia da sua perdição.

18 Então disseram: Vinde, e maquinemos projetos contra Jeremias; porque não perecerá a lei do sacerdote, nem o conselho do sábio, nem a palavra do profeta; vinde e firamo-lo com a língua, e não atendamos a nenhuma das suas palavras.

19 Olha para mim, Senhor,

e ouve a voz dos que contendem comigo.

20 Porventura pagar-se-á mal por bem?

Pois cavaram uma cova para a minha alma.

Lembra-te de que eu compareci à tua presença,

para falar a favor deles,

e para desviar deles a tua indignação;

21 Portanto entrega seus filhos à fome,

e entrega-os ao poder da espada,

e sejam suas mulheres roubadas dos filhos,

e fiquem viúvas;

e seus maridos sejam feridos de morte,

e os seus jovens sejam

feridos à espada na peleja.

22 Ouça-se o clamor de suas casas,

quando de repente trouxeres uma tropa sobre eles.

Porquanto cavaram uma cova

para prender-me e armaram laços aos meus pés.

23 Mas tu, ó Senhor,

sabes todo o seu conselho contra mim para matar-me;

não perdoes a sua maldade,

nem apagues o seu pecado de diante da tua face;

mas tropecem diante de ti;

trata-os assim no tempo da tua ira.

1 Cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2 „Scoală-te și coboară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!" 3 Când m-am coborât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4 Vasul pe care-l făcea n-a izbutit – cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci, el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. 5 Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 6 „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta, casă*Is. 45:9.Rom. 9:20,21. a lui Israel?", zice Domnul. „Iată, cum*Is. 64:8. este lutul în mâna olarului, așa sunteți voi în mâna Mea, casă a lui Israel! 7 Deodată zic despre un neam, despre o împărăție, că-l voi smulge*Cap. 1:10., că-l voi surpa și că-l voi nimici, 8 dar, dacă neamul acesta*Ezec. 18:21;33:11. despre care am vorbit astfel se întoarce de la răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău*Cap. 26:3.Iona 3:10. de răul pe care Îmi pusesem în gând să i-l fac. 9 Tot așa însă, deodată zic despre un neam sau despre o împărăție că-l voi zidi sau că-l voi sădi, 10 dar, dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea și n-ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele pe care aveam de gând să i-l fac. 11 De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și zi: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră și fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceți-vă*2 Împ. 17:13. Cap. 7:3;25:5; 26:13; 35:15. fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptați-vă umbletele și faptele!»’" 12 Dar ei zic: „Degeaba*Cap. 2:25.! Căci noi ne vom urma gândurile noastre și vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!" 13 De aceea, așa vorbește Domnul: „Întrebați*Cap. 2:10.1 Cor. 5:1. pe neamuri! Cine a auzit vreodată asemenea lucruri? Fecioara lui Israel a făcut grozave*Cap. 5:30. blestemății. 14 Părăsește zăpada Libanului stânca ogoarelor? Sau se văd secând apele care vin de departe proaspete și curgătoare? 15 Totuși poporul Meu M-a uitat*Cap. 2:13,32;3:21;13:25;17:13. și aduce tămâie idolilor*Cap. 10:15;16:19.; s-a abătut din căile lui, a părăsit vechile cărări*Cap. 6:16. și a apucat pe cărări și drumuri nebătute, 16 făcând astfel din țara lor o pustietate*Cap. 19:8;49:13;50:13., o veșnică batjocură*1 Împ. 9:8.Plâng. 2:15.Mica 6:16.; toți cei ce trec prin ea sunt uimiți și dau din cap. 17 Ca*Ps. 48:7. vântul de la răsărit îi voi risipi*Cap. 13:24. înaintea vrăjmașului, iar în ziua necazului lor, le voi întoarce*Cap. 2:27. spatele și nu Mă voi uita la ei!" 18 Atunci ei au zis: „Veniți*Cap. 11:19. să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci*Lev. 10:11.Mal. 2:7.Ioan 7:48,49. doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvântul din lipsă de proroci. Haidem să-l ucidem cu vorba și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!" 19 Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul potrivnicilor mei! 20 Cu rău*Ps. 109:4,5. se răsplătește binele? Căci au săpat*Ps. 35:7;57:6. Vers. 22. o groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta ca să vorbesc bine pentru ei și să abat mânia Ta de la ei. 21 De aceea, dă*Ps. 109:9,10. pe copiii lor pradă foametei și doboară-i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămână văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de sabie în luptă! 22 Să se audă strigăte ieșind din casele lor când cetele aduse de Tine vor cădea deodată peste ei! Căci au săpat*Vers. 20. o groapă ca să mă prindă și mi-au întins lațuri sub picioare. 23 Dar Tu, Doamne, cunoști toate uneltirile lor făcute ca să mă omoare. Nu le ierta*Ps. 35:4;109:14. Cap. 11:20; 15:15. nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea Ta, ci să fie doborâți în Fața Ta! Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!