1 Ouviram, pois, Sefatias, filho de Matã, e Gedalias, filho de Pasur, e Jucal, filho de Selemias, e Pasur, filho de Malquias, as palavras que anunciava Jeremias a todo o povo, dizendo:

2 Assim diz o Senhor: O que ficar nesta cidade morrerá à espada, de fome e de pestilência; mas o que sair aos caldeus viverá; porque a sua alma lhe será por despojo, e viverá. 3 Assim diz o Senhor: Esta cidade infalivelmente será entregue na mão do exército do rei de Babilônia, e ele a tomará.

4 E disseram os príncipes ao rei: Morra este homem, visto que ele assim enfraquece as mãos dos homens de guerra que restam nesta cidade, e as mãos de todo o povo, dizendo-lhes tais palavras; porque este homem não busca a paz para este povo, porém o mal.

5 E disse o rei Zedequias: Eis que ele está na vossa mão; porque o rei nada pode fazer contra vós.

6 Então tomaram a Jeremias, e o lançaram na cisterna de Malquias, filho do rei, que estava no átrio da guarda; e desceram a Jeremias com cordas; mas na cisterna não havia água, senão lama; e atolou-se Jeremias na lama.

7 E, ouvindo Ebede-Meleque, o etíope, um eunuco que então estava na casa do rei, que tinham posto a Jeremias na cisterna (estava, porém, o rei assentado à porta de Benjamim), 8 Logo Ebede-Meleque saiu da casa do rei, e falou ao rei, dizendo:

9 Ó rei, senhor meu, estes homens agiram mal em tudo quanto fizeram a Jeremias, o profeta, lançando-o na cisterna; decerto morrerá de fome no lugar onde se acha, pois não há mais pão na cidade.

10 Então deu ordem o rei a Ebede-Meleque, o etíope, dizendo: Toma contigo daqui trinta homens, e tira a Jeremias, o profeta, da cisterna, antes que morra.

11 E tomou Ebede-Meleque os homens consigo, e foi à casa do rei, por debaixo da tesouraria, e tomou dali uns trapos velhos e rotos, e roupas velhas, e desceu-os a Jeremias na cisterna por meio de cordas. 12 E disse Ebede-Meleque, o etíope, a Jeremias: Põe agora estes trapos velhos e rotos, já apodrecidos, nas axilas, calçando as cordas. E Jeremias assim o fez.

13 E puxaram a Jeremias com as cordas, e o alçaram da cisterna; e ficou Jeremias no átrio da guarda.

14 Então o rei Zedequias mandou trazer à sua presença Jeremias, o profeta, à terceira entrada da casa do Senhor; e disse o rei a Jeremias: Pergunto-te uma coisa, não me encubras nada.

15 E disse Jeremias a Zedequias: Se eu te declarar, porventura não me matarás? E se eu te aconselhar, não me ouvirás?

16 Então jurou o rei Zedequias a Jeremias, em segredo, dizendo: Vive o Senhor, que nos fez esta alma, que não te matarei nem te entregarei na mão destes homens que procuram a tua morte.

17 Então Jeremias disse a Zedequias: Assim diz o Senhor, Deus dos Exércitos, Deus de Israel: Se voluntariamente saíres aos príncipes do rei de Babilônia, então viverá a tua alma, e esta cidade não se queimará a fogo, e viverás tu e a tua casa.

18 Mas, se não saíres aos príncipes do rei de Babilônia, então será entregue esta cidade na mão dos caldeus, e queimá-la-ão a fogo, e tu não escaparás da mão deles.

19 E disse o rei Zedequias a Jeremias: Receio-me dos judeus, que se passaram para os caldeus; que estes me entreguem na mão deles, e escarneçam de mim.

20 E disse Jeremias: Não te entregarão; ouve, peço-te, a voz do Senhor, conforme a qual eu te falo; e bem te irá, e viverá a tua alma.

21 Mas, se tu não quiseres sair, esta é a palavra que me mostrou o Senhor: 22 Eis que todas as mulheres que ficaram na casa do rei de Judá serão levadas aos príncipes do rei de Babilônia, e elas mesmas dirão: Teus pacificadores te incitaram e prevaleceram contra ti, mas agora que se atolaram os teus pés na lama, voltaram atrás.

23 Assim que a todas as tuas mulheres e a teus filhos levarão aos caldeus, e nem tu escaparás da sua mão, antes pela mão do rei de Babilônia serás preso, e esta cidade será queimada a fogo.

24 Então disse Zedequias a Jeremias: Ninguém saiba estas palavras, e não morrerás.

25 E quando os príncipes, ouvindo que falei contigo, vierem a ti, e te disserem: Declara-nos agora o que disseste ao rei e o que ele te disse, não no-lo encubras, e não te mataremos; 26 Então lhes dirás: Eu lancei a minha súplica diante do rei, que não me fizesse tornar à casa de Jônatas, para morrer ali.

27 Vindo, pois, todos os príncipes a Jeremias, e interrogando-o, declarou-lhes todas as palavras que o rei lhe havia ordenado; e calados o deixaram, porque o assunto não foi revelado. 28 E ficou Jeremias no átrio da guarda, até o dia em que Jerusalém foi tomada, e ainda ali estava quando Jerusalém foi tomada.

1 Șefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Pașhur, Iucal*Cap. 21:1., fiul lui Șelemia, și Pașhur*Cap. 21:8., fiul lui Malchia, au auzit*Cap. 37:3. cuvintele pe care le spunea Ieremia întregului popor, zicând: 2 „Așa vorbește Domnul: ‘Cine*Cap. 21:9. va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă, dar cine va ieși și se va duce la haldeeni va scăpa cu viață, va avea ca pradă viața lui și va trăi.’ 3 Așa vorbește Domnul: ‘Cetatea*Cap. 21:10;32:3. aceasta va fi dată în mâna oștirii împăratului Babilonului, și o va lua!’" 4 Atunci, căpeteniile au zis împăratului: „Omul acesta ar trebui*Cap. 26:11. omorât! Căci înmoaie inima oamenilor de război care au mai rămas în cetatea aceasta și a întregului popor, ținându-le asemenea cuvântări; omul acesta nu urmărește binele poporului acestuia și nu-i vrea decât nenorocirea." 5 Împăratul Zedechia a răspuns: „Iată-l că este în mâinile voastre, căci împăratul nu poate nimic împotriva voastră!" 6 Atunci*Cap. 37:21., ei au luat pe Ieremia și l-au aruncat în groapa lui Machia, fiul împăratului, care se afla în curtea temniței, și au coborât în ea pe Ieremia cu funii. În groapă nu era apă, dar era noroi, și Ieremia s-a afundat în noroi. 7 Ebed-Melec, Etiopianul*Cap. 39:16., famen dregător la curtea împăratului, a auzit că Ieremia fusese aruncat în groapă. Împăratul stătea la poarta lui Beniamin. 8 Ebed-Melec a ieșit din casa împăratului și a vorbit împăratului astfel: 9 „Împărate, domnul meu, oamenii aceștia au făcut rău că s-au purtat așa cu prorocul Ieremia aruncându-l în groapă; are să moară de foame acolo unde este, căci în cetate nu este pâine!" 10 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ebed-Melec, Etiopianul: „Ia de aici treizeci de oameni cu tine și scoate din groapă pe prorocul Ieremia până nu moare!" 11 Ebed-Melec a luat cu el pe oamenii aceia și s-a dus la casa împăratului, într-un loc dedesubtul vistieriei; a luat de acolo niște petice de haine purtate și niște zdrențe de haine vechi și le-a coborât lui Ieremia în groapă, cu niște funii. 12 Ebed-Melec, Etiopianul, a zis lui Ieremia: „Pune aceste petice purtate și aceste zdrențe sub subsuori, sub funii." Și Ieremia a făcut așa. 13 Au tras*Vers. 6. astfel pe Ieremia cu funiile și l-au scos afară din groapă. Ieremia a rămas în curtea*Cap. 37:21. temniței. 14 Împăratul Zedechia a trimis după prorocul Ieremia și l-a adus la el, la intrarea a treia a Casei Domnului. Și împăratul a zis lui Ieremia: „Am să te întreb ceva, să nu-mi ascunzi nimic!" 15 Ieremia a răspuns lui Zedechia: „Dacă îți voi spune, mă vei omorî; iar dacă-ți voi da un sfat, nu mă vei asculta." 16 Împăratul Zedechia a jurat în taină lui Ieremia și a zis: „Viu este Domnul, care ne-a dat viața*Is. 57:16., că nu te voi omorî și nu te voi lăsa în mâinile oamenilor acestora, care vor să-ți ia viața!" 17 Ieremia a zis atunci lui Zedechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Dacă te vei*2 Împ. 24:12. supune căpeteniilor*Cap. 39:3. împăratului Babilonului, vei scăpa cu viață și nici cetatea aceasta nu va fi arsă cu foc, iar tu vei trăi împreună cu casa ta. 18 Dar, dacă nu te vei supune căpeteniilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile haldeenilor, care o vor arde cu foc, iar tu nu*Cap. 32:4;34:3. Vers. 23. vei scăpa din mâinile lor!’" 19 Împăratul Zedechia a zis lui Ieremia: „Mă tem de iudeii care au trecut la haldeeni; mă tem să nu mă dea în mâinile lor și să mă*1 Sam. 31:4. batjocorească." 20 Ieremia a răspuns: „Nu te vor da. Ascultă glasul Domnului în ce-ți spun, căci o vei duce bine și vei scăpa cu viață. 21 Dar, dacă nu vrei să ieși, iată ce mi-a descoperit Domnul: 22 ‘Toate nevestele care au mai rămas în casa împăratului lui Iuda vor fi luate de căpeteniile împăratului Babilonului și vor zice jelind: «Prietenii tăi cei buni te-au înșelat și te-au înduplecat, dar, când ți s-au afundat picioarele în noroi, ei au fugit!» 23 Toate nevestele tale și copiii*Cap. 39:6;41:10. tăi vor fi luați de haldeeni și nu*Vers. 18. vei scăpa de mâinile lor, ci vei fi prins de mâna împăratului Babilonului și cetatea aceasta va fi arsă cu foc.’" 24 Zedechia a zis lui Ieremia: „Să nu știe nimeni nimic din cuvintele acestea, și nu vei muri! 25 Dar, dacă vor auzi căpeteniile că ți-am vorbit și dacă vor veni și-ți vor zice: ‘Spune-ne ce ai spus împăratului și ce ți-a spus împăratul; nu ne ascunde nimic, și nu te vom omorî’, 26 să le răspunzi: ‘Am rugat*Cap. 37:20. pe împărat să nu mă trimită iarăși în casa lui Ionatan*Cap. 37:15., ca nu cumva să mor acolo!’" 27 Toate căpeteniile au venit la Ieremia și l-au întrebat. El le-a răspuns întocmai cum poruncise împăratul. Ei au tăcut atunci și au plecat, căci nimeni n-auzise nimic. 28 Ieremia însă a rămas*Cap. 37:21;39:14. în curtea temniței până în ziua luării Ierusalimului.