1 Cantique. Psaume des enfants de Coré. L'Éternel est grand et très digne de louanges, dans la cité de notre Dieu, sur sa montagne sainte.2 Elle s'élève avec grâce, la montagne de Sion, joie de toute la terre; du côté du septentrion est la ville du grand Roi.3 Dieu, dans ses palais, est connu pour une haute retraite.4 Car voici, les rois s'étaient donné rendez-vous; ils ont passé de côté ensemble.5 L'ont-ils vue? Frappés de stupeur, éperdus, ils se sont enfuis à la hâte.6 Là un tremblement les a saisis, une angoisse comme celle de la femme qui enfante;7 Ainsi par le vent d'orient tu brises les navires de Tarsis.8 Ce que nous avions entendu, nous l'avons vu, dans la ville de l'Éternel des armées, dans la ville de notre Dieu; Dieu la maintient à jamais. (Sélah.)9 O Dieu, nous avons attendu ta faveur au milieu de ton temple!10 Tel qu'est ton nom, ô Dieu, telle est ta louange jusqu'aux bouts de la terre; ta droite est pleine de justice.11 Que la montagne de Sion se réjouisse; que les filles de Juda tressaillent d'allégresse, à cause de tes jugements!12 Parcourez Sion, faites le tour de son enceinte, comptez ses tours.13 Considérez son rempart, examinez ses palais, pour le raconter à la génération future.14 Car ce Dieu-là est notre Dieu, à toujours et à perpétuité. Il sera notre guide jusqu'à la mort.

1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.