1 Já jsem muž okoušející trápení od metly rozhněvání Božího. 2 Zahnal mne, a uvedl do tmy a ne k světlu. 3 Toliko proti mně se postavuje, a obrací ruku svou přes celý den. 4 Uvedl sešlost na tělo mé a kůži mou, a polámal kosti mé. 5 Zastavěl mne a obklíčil přeodpornou hořkostí. 6 Postavil mne v tmavých místech jako ty, kteříž již dávno zemřeli. 7 Ohradil mne, abych nevyšel; obtížil ocelivý řetěz můj. 8 A jakžkoli volám a křičím, zacpává uši před mou modlitbou. 9 Ohradil cesty mé tesaným kamenem, a stezky mé zmátl. 10 Jest nedvěd číhající na mne, lev v skrejších. 11 Cesty mé stočil, anobrž roztrhal mne, a na to mne přivedl, abych byl pustý. 12 Natáhl lučiště své, a vystavil mne za cíl střelám. 13 Postřelil ledví má střelami toulu svého. 14 Jsem v posměchu se vším lidem svým, a písničkou jejich přes celý den. 15 Sytí mne hořkostmi, opojuje mne pelynkem. 16 Nadto potřel o kameníčko zuby mé, vrazil mne do popela. 17 Tak jsi vzdálil, ó Bože, duši mou od pokoje, až zapomínám na pohodlí, 18 A říkám: Zahynulatě síla má i naděje má, kterouž jsem měl v Hospodinu. 19 A však duše má rozvažujíc trápení svá a pláč svůj, pelynek a žluč, 20 Rozvažujíc to ustavičně, ponižuje se ve mně. 21 A přivodě sobě to ku paměti, (naději mám), 22 Že veliké jest milosrdenství Hospodinovo, když jsme do konce nevyhynuli. Nepřestávajíť zajisté slitování jeho, 23 Ale nová jsou každého jitra; převeliká jest pravda tvá. 24 Díl můj jest Hospodin, říká duše má; protož naději mám v něm. 25 Dobrý jest Hospodin těm, jenž očekávají na něj, duši té, kteráž ho hledá. 26 Dobré jest trpělivě očekávajícímu na spasení Hospodinovo. 27 Dobré jest muži tomu, kterýž by nosil jho od dětinství svého, 28 Kterýž by pak byl opuštěn, trpělivě se má v tom, což na něj vloženo, 29 Dávaje do prachu ústa svá, až by se ukázala naděje, 30 Nastavuje líce tomu, kdož jej bije, a sytě se potupou. 31 Neboť nezamítá Pán na věčnost; 32 Nýbrž ačkoli zarmucuje, však slitovává se podlé množství milosrdenství svého. 33 Netrápíť zajisté z srdce svého, aniž zarmucuje synů lidských. 34 Aby kdo potíral nohama svýma všecky vězně v zemi, 35 Aby nespravedlivě soudil muže před oblíčejem Nejvyššího, 36 Aby převracel člověka v při jeho, Pán nelibuje. 37 Kdo jest, ješto když řekl, stalo se něco, a Pán nepřikázal? 38 Z úst Nejvyššího zdali nepochází zlé i dobré? 39 Proč by tedy sobě stýskal člověk živý, muž nad kázní za hříchy své? 40 Zpytujme raději a ohledujme cest našich, a navraťme se až k Hospodinu. 41 Pozdvihujme srdcí i rukou svých k Bohu silnému v nebe. 42 Myť jsme se zpronevěřili, a zpurní jsme byli, protož ty neodpouštíš. 43 Obestřels se hněvem a stiháš nás, morduješ a nešanuješ. 44 Obestřels se oblakem, aby nemohla proniknouti k tobě modlitba. 45 Za smeti a povrhel položil jsi nás u prostřed národů těchto. 46 Rozdírají na nás ústa svá všickni nepřátelé naši. 47 Strach a jáma potkala nás, zpuštění a setření. 48 Potokové vod tekou z očí mých pro potření dcery lidu mého. 49 Oči mé slzí bez přestání, proto že není žádného odtušení, 50 Ažby popatřil a shlédl Hospodin s nebe. 51 Oči mé rmoutí duši mou pro všecky dcery města mého. 52 Loviliť jsou mne ustavičně, jako ptáče, nepřátelé moji bez příčiny. 53 Uvrhli do jámy život můj, a přimetali mne kamením. 54 Rozvodnily se vody nad hlavou mou, řekl jsem: Jižtě po mně. 55 Vzývám jméno tvé, ó Hospodine, z jámy nejhlubší. 56 Hlas můj vyslýchával jsi; nezacpávejž ucha svého před vzdycháním mým a voláním mým. 57 V ten den, v němž jsem tě vzýval, přicházeje, říkávals: Neboj se. 58 Pane, zasazuje se o při duše mé, vysvobozoval jsi život můj. 59 Vidíš, ó Hospodine, převrácenost, kteráž se mně děje, dopomoziž mi k spravedlnosti. 60 Vidíš všecko vymstívání se jejich, všecky úklady jejich proti mně. 61 Slýcháš utrhání jejich, ó Hospodine, i všecky obmysly jejich proti mně, 62 Řeči povstávajících proti mně, a přemyšlování jejich proti mně přes celý den. 63 Pohleď, jak při sedání jejich i povstání jejich jsem písničkou jejich. 64 Dej jim odplatu, Hospodine, podlé díla rukou jejich. 65 Dej jim zatvrdilé srdce a prokletí své na ně. 66 Stihej v prchlivosti, a vyhlaď je, ať nejsou pod nebem tvým.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
Suferințe și mângâieri
1 Eu sunt omul care a văzut suferința sub nuiaua urgiei Lui.
2 El m-a dus, m-a mânat în întuneric, și nu în lumină.
3 Numai împotriva mea Își întinde și Își întoarce mâna toată ziua.
4 Mi-a prăpăditIov 16:8. carnea și pielea și mi-a zdrobitPs. 51:8.Is. 38:13.Ier. 50:17. oasele.
5 A făcut zid împrejurul meu și m-a înconjurat cu otravă și durere.
6 Mă așazăPs. 88:5,6;143:3. în întuneric, ca pe cei morți pentru totdeauna.
7 M-a înconjuratIov 3:23;19:8.Osea 2:6. cu un zid ca să nu ies; m-a pus în lanțuri grele.
8 Să tot strigIov 30:20.Ps. 22:2. și să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primește rugăciunea.
9 Mi-a astupat calea cu pietre cioplite și mi-a strâmbat cărările.
10 Mă pândeșteIov 10:16.Is. 38:13.Osea 5:14;13:7,8. ca un urs și ca un leu într-un loc ascuns.
11 Mi-a abătut căile și apoi s-aOsea 6:1. aruncat pe mine și m-a pustiit.
12 Și-a încordat arcul și m-a pusIov 7:20;16:12.Ps. 38:2. țintă săgeții Lui.
13 În rărunchi mi-a înfipt săgețileIov 6:4. din tolba Lui.
14 Am ajuns de râsulIer. 20:7. poporului meu și toată ziua sunt pus în cânteceIov 30:9.Ps. 69:12. Vers. 63. de batjocură de ei.
15 M-a săturatIer. 9:15. de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.
16 Mi-a sfărâmat dinții cu pietreProv. 20:17., m-a acoperit cu cenușă.
17 Mi-ai luat pacea și nu mai cunosc fericirea.
18 Și amPs. 31:22. zis: „S-a dus puterea mea de viață și nu mai am nicio nădejde în Domnul."
19 Gândește-Te la necazul și suferința mea, la pelinIer. 9:15. și la otravă!
20 Când își aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine.
21 Iată ce mai gândesc în inima mea și iată ce mă face să mai trag nădejde:
22 BunătățileMal. 3:6. Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt,
23 ci se înnoiesc în fiecareIs. 33:2. dimineață. Și credincioșia Ta este atât de mare!
24 „Domnul este partea meaPs. 16:5;73:26;119:57.Ier. 10:16. de moștenire", zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El."
25 Domnul este bun cu cine nădăjduieștePs. 130:6.Is. 30:18.Mica 7:7. în El, cu sufletul care-L caută.
26 Bine este să aștepțiPs. 37:7. în tăcere ajutorul Domnului.
27 Este binePs. 94:12;119:71. pentru om să poarte un jug în tinerețea lui.
28 Să steaIer. 15:17. Cap. 2:10. singur și să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz;
29 să-și umple guraIov 42:6. cu țărână și să nu-și piardă nădejdea;
30 să deaIs. 50:6.Mat. 5:39. obrazul celui ce-l lovește și să se sature de ocări.
31 CăciPs. 94:14. Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
32 Ci, când mâhnește pe cineva, Se îndură iarăși de el după îndurarea Lui cea mare,
33 căci El nu necăjeșteEzec. 33:11.Evr. 12:13. cu plăcere, nici nu mâhnește bucuros pe copiii oamenilor.
34 Când se calcă în picioare toți prinșii de război ai unei țări,
35 când se calcă dreptatea omenească în fața Celui Preaînalt,
36 când este nedreptățit un om în pricina lui, nu vedeHab. 1:13. Domnul?
37 Cine a spusPs. 33:9. și s-a întâmplat ceva fără porunca Domnului?
38 Nu ies din gura Celui Preaînalt răulIov 2:10.Is. 45:7.Amos 3:6. și binele?
39 De ceProv. 19:3. să se plângă omul cât trăiește? FiecareMica 7:9. să se plângă mai bine de păcatele lui!
40 Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm și să ne întoarcem la Domnul.
41 Să ne înălțămPs. 86:4. și inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer, zicând:
42 „Am păcătuitDan. 9:5., am fost îndărătnici, și nu ne-ai iertat!"
43 În mânia Ta, Te-ai ascuns și ne-ai urmărit, ai ucisCap. 2:2,17,21. fără milă.
44 Te-ai învăluit într-un nor, caVers. 8. să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.
45 Ne-ai făcut de batjocură1 Cor. 4:13. și de ocară printre popoare.
46 Toți vrăjmașiiCap. 2:16. noștri deschid gura împotriva noastră.
47 De groazăIs. 24:17.Ier. 48:43. și de groapă am avut parte, de prăpădIs. 51:19. și pustiire.
48 ȘuvoaieIer. 4:19;9:1;14:17. Cap. 2:11. de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
49 Mi se topește ochiulPs. 77:2. Cap. 1:16. în lacrimi necurmat și fără răgaz,
50 până ce Domnul va privi din cerIs. 63:15. și va vedea.
51 Mă doare ochiul de plâns pentru toate fiicele cetății mele.
52 Cei ce mă urăsc fără temeiPs. 35:7,19;69:4;109:3;119:161. m-au gonit ca pe o pasăre.
53 Voiau să-mi nimicească viața într-o groapăIer. 37:16;38:6,9,10. și au aruncatDan. 6:17. cu pietre în mine.
54 Mi-au năvălitPs. 69:2;124:4,5. apele peste cap șiPs. 31:22.Is. 38:10,11. Vers. 18. ziceam: „Sunt pierdut!"
55 Dar am chematPs. 130:1.Iona 2:2. Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.
56 Tu mi-ai auzitPs. 3:4;6:8;18:6;66:19;116:1. glasul: „Nu-Ți astupa urechea la suspinele și strigătele mele!"
57 În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiatIac. 4:8. și ai zis: „Nu te teme!"
58 Doamne, Tu ai apăratPs. 35:1.Ier. 51:36.Ps. 71:23. pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viața!
59 Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-miPs. 9:4;35:23. dreptate!
60 Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirileIer. 11:19. lor împotriva mea.
61 Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,
62 cuvântările potrivnicilor mei și planurile pe care le urzeau în fiecare zi împotriva mea.
63 Uită-Te când stauPs. 139:2. ei jos sau când se scoală! EuVers. 14. sunt cântecul lor de batjocură.
64 Răsplătește-lePs. 28:4.Ier. 11:20.2 Tim. 4:14., Doamne, după faptele mâinilor lor!
65 Împietrește-le inima și aruncă blestemul Tău împotriva lor!
66 Urmărește-i, în mânia Ta, și șterge-i de subDeut. 25:19.Ier. 10:11. ceruriPs. 8:3., Doamne!
/images/a/WG5FS9VaSWVnVmV3VI8yP)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)