1 (Un psalm. O cîntare pentru sfinţirea Casei Domnului, făcută de David.) Te înalţ, Doamne, căci m'ai ridicat, şi n'ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure de mine.2 Doamne, Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m'ai vindecat.3 Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuinţa morţilor, Tu m'ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se pogoară în groapă.4 Cîntaţi Domnului, voi cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfînt!5 Căci mînia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plînsul, iar dimineaţa veselia.6 Cînd îmi mergea bine, ziceam: ,,Nu mă voi clătina niciodată!``7 Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezasei pe un munte tare... dar Ţi-ai ascuns Faţa, şi m'am turburat.8 Doamne, eu am strigat către tine, şi m'am rugat Domnului, zicînd:9 ,,Ce vei cîştiga dacă-mi verşi sîngele, şi mă pogori în groapă? Poate să Te laude ţărîna? Poate ea să vestească credincioşia Ta?10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!`` -11 Şi mi-ai prefăcut tînguirile în veselie, mi-ai deslegat sacul de jale, şi m'ai încins cu bucurie,12 pentruca inima mea să-Ţi cînte, şi să nu stea mută. Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!

1 Exaltar-te-ei, ó Senhor, porque tu me levantaste, e não permitiste que meus inimigos se alegrassem sobre mim.2 Ó Senhor, Deus meu, a ti clamei, e tu me curaste.3 Senhor, fizeste subir a minha alma do Seol, conservaste-me a vida, dentre os que descem à cova.4 Cantai louvores ao Senhor, vós que sois seus santos, e louvai o seu santo nome.5 Porque a sua ira dura só um momento; no seu favor está a vida. O choro pode durar uma noite; pela manhã, porém, vem o cântico de júbilo.6 Quanto a mim, dizia eu na minha prosperidade: Jamais serei abalado.7 Tu, Senhor, pelo teu favor fizeste que a minha montanha permanecesse forte; ocultaste o teu rosto, e fiquei conturbado.8 A ti, Senhor, clamei, e ao Senhor supliquei:9 Que proveito haverá no meu sangue, se eu descer à cova? Porventura te louvará o pó? Anunciará ele a tua verdade?10 Ouve, Senhor, e tem compaixão de mim! O Senhor, sê o meu ajudador!11 Tornaste o meu pranto em regozijo, tiraste o meu cilício, e me cingiste de alegria;12 para que a minha alma te cante louvores, e não se cale. Senhor, Deus meu, eu te louvarei para sempre.