1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.

1 Grande é o Senhor e mui digno de ser louvado, na cidade do nosso Deus, no seu monte santo.2 De bela e alta situação, alegria de toda terra é o monte Sião aos lados do norte, a cidade do grande Rei.3 Nos palácios dela Deus se fez conhecer como alto refúgio.4 Pois eis que os reis conspiraram; juntos vieram chegando.5 Viram-na, e então ficaram maravilhados; ficaram assombrados e se apressaram em fugir.6 Aí se apoderou deles o tremor, sentiram dores como as de uma parturiente.7 Com um vento oriental quebraste as naus de Társis.8 Como temos ouvido, assim vimos na cidade do Senhor dos exércitos, na cidade do nosso Deus; Deus a estabelece para sempre.9 Temos meditado, ó Deus, na tua benignidade no meio do teu templo.10 Como é o teu nome, ó Deus, assim é o teu louvor até os confins da terra; de retidão está cheia a tua destra.11 Alegre-se o monte Sião, regozijem-se as filhas de Judá, por causa dos teus juízos.12 Dai voltas a Sião, ide ao redor dela; contai as suas torres.13 Notai bem os seus antemuros, percorrei os seus palácios, para que tudo narreis à geração seguinte.14 Porque este Deus é o nosso Deus para todo o sempre; ele será nosso guia até a morte.