1 (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.2 -,,Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? -3 Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,4 Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mîna celor răi.``5 Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep'nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.6 Eu am zis: ,,Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.``7 Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.`` -8 Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale.

1 Deus está na assembléia divina; julga no meio dos deuses:2 Até quando julgareis injustamente, e tereis respeito às pessoas dos ímpios?3 Fazei justiça ao pobre e ao órfão; procedei retamente com o aflito e o desamparado.4 Livrai o pobre e o necessitado, livrai-os das mãos dos ímpios.5 Eles nada sabem, nem entendem; andam vagueando às escuras; abalam-se todos os fundamentos da terra.6 Eu disse: Vós sois deuses, e filhos do Altíssimo, todos vós.7 Todavia, como homens, haveis de morrer e, como qualquer dos príncipes, haveis de cair.8 Levanta-te, ó Deus, julga a terra; pois a ti pertencem todas as nações.