1 (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pîngărit Templul Tău cel sfînt, şi au prefăcut Ierusalimul într'un morman de pietre.
2 Trupurile neînsufleţite ale robilor Tăi le-au dat să le mănînce păsările cerului, şi carnea credincioşilor Tăi au dat -o s'o mănînce fiarele pămîntului.
3 Ca apa le-au vărsat sîngele, de jur împrejurul Ierusalimului, şi n'a fost nimeni să -i îngroape.
4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.
5 Pînă cînd, Doamne, Te vei mînia fără încetare, şi va arde mînia Ta ca focul?
6 Varsă-Ţi mînia peste neamurile, cari nu Te cunosc, şi peste împărăţiile, cari nu cheamă Numele Tău!
7 Căci au mîncat pe Iacov, şi i-au pustiit locuinţa.
8 Nu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iese degrab înainte îndurările Tale! Căci sîntem nenorociţi de tot!
9 Ajută-ne, Dumnezeul mîntuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne, şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!
10 Pentruce să zică neamurile: ,,Unde este Dumnezeul lor?`` Să se ştie, înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sîngele vărsat al robilor Tăi!
11 Să ajungă pînă la Tine gemetele prinşilor de război! Scapă, prin braţul Tău cel puternic, pe cei ce pier!
12 Întoarce vecinilor noştri, de şapte ori în sînul lor, batjocurile, cari Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!
13 Şi noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda în veci, şi vom vesti din neam în neam laudele tale.
1 א מזמור לאסף br אלהים באו גוים בנחלתך-- טמאו את היכל קדשך br שמו את-ירושלם לעיים br
2 ב נתנו את-נבלת עבדיך-- מאכל לעוף השמים br בשר חסידיך לחיתו-ארץ br
3 ג שפכו דמם כמים--סביבות ירושלם ואין קובר br
4 ד היינו חרפה לשכנינו לעג וקלס לסביבותינו br
5 ה עד-מה יהוה תאנף לנצח תבער כמו-אש קנאתך br
6 ו שפך חמתך-- אל הגוים אשר לא-ידעוך br ועל ממלכות-- אשר בשמך לא קראו br
7 ז כי אכל את-יעקב ואת-נוהו השמו br
8 ח אל-תזכר-לנו עונת ראשנים br מהר יקדמונו רחמיך-- כי דלונו מאד br
9 ט עזרנו אלהי ישענו-- על-דבר כבוד-שמך br והצילנו וכפר על-חטאתינו למען שמך br
10 י למה יאמרו הגוים-- איה אלהיהם br יודע בגיים (בגוים) לעינינו נקמת דם-עבדיך השפוך br
11 יא תבוא לפניך אנקת אסיר כגדל זרועך--הותר בני תמותה br
12 יב והשב לשכנינו שבעתים אל-חיקם br חרפתם אשר חרפוך אדני br
13 יג ואנחנו עמך וצאן מרעיתך-- נודה לך לעולם br לדר ודר-- נספר תהלתך