1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2 pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
3 pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
4 ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -
5 să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-
6 pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.
7 Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
8 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.
10 Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!
11 Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
12 haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;
13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;
14 vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -
15 fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
16 Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.
17 Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
18 căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
20 Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
21 strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
22 ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?
23 Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...
24 Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,
25 fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,
26 de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,
27 cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.
28 Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
29 Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,
30 pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.
31 De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.
32 Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;
33 dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
1 Proverbi di Salomone, figliuolo di Davide, re dIsraele;
2 perché luomo conosca la sapienza e listruzione, e intenda i detti sensati;
3 perché riceva istruzione circa lassennatezza, la giustizia, lequità, la dirittura;
4 per dare accorgimento ai semplici, e conoscenza e riflessione al giovane.
5 Il savio ascolterà, e accrescerà il suo sapere; luomo intelligente ne ritrarrà buone direzioni
6 per capire i proverbi e le allegorie, le parole dei savi e i loro enigmi.
7 Il timore dellEterno è il principio della scienza; gli stolti disprezzano la sapienza e listruzione.
8 Ascolta, figliuol mio, listruzione di tuo padre e non ricusare linsegnamento di tua madre;
9 poiché saranno una corona di grazia sul tuo capo, e monili al tuo collo.
10 Figliuol mio, se i peccatori ti vogliono sedurre, non dar loro retta.
11 Se dicono: "Vieni con noi; mettiamoci in agguato per uccidere; tendiamo insidie senza motivo allinnocente;
12 inghiottiamoli vivi, come il soggiorno de morti, e tuttinteri come quelli che scendon nella fossa;
13 noi troveremo ogni sorta di beni preziosi, empiremo le nostre case di bottino;
14 tu trarrai a sorte la tua parte con noi, non ci sarà fra noi tutti che una borsa sola"
15 figliuol mio, non tincamminare con essi; trattieni il tuo piè lungi dal loro sentiero;
16 poiché i loro piedi corrono al male ed essi saffrettano a spargere il sangue.
17 Si tende invano la rete dinanzi a ogni sorta duccelli;
18 ma costoro pongono agguati al loro proprio sangue, e tendono insidie alla stessa loro vita.
19 Tal è la sorte di chiunque è avido di guadagno; esso toglie la vita a chi lo possiede.
20 La sapienza grida per le vie, fa udire la sua voce per le piazze;
21 nei crocicchi affollati ella chiama, allingresso delle porte, in città, pronunzia i suoi discorsi:
22 "Fino a quando, o scempi, amerete la scempiaggine? fino a quando gli schernitori prenderanno gusto a schernire e gli stolti avranno in odio la scienza?
23 Volgetevi a udire la mia riprensione; ecco, io farò sgorgare su voi lo spirito mio, vi farò conoscere le mie parole
24 Ma poiché, quandho chiamato avete rifiutato dascoltare, quandho steso la mano nessun vi ha badato,
25 anzi avete respinto ogni mio consiglio e della mia correzione non ne avete voluto sapere,
26 anchio mi riderò delle vostre sventure, mi farò beffe quando lo spavento vi piomberà addosso;
27 quando lo spavento vi piomberà addosso come una tempesta quando la sventura vinvestirà come un uragano, e vi cadranno addosso la distretta langoscia.
28 Allora mi chiameranno, ma io non risponderò; mi cercheranno con premura ma non mi troveranno.
29 Poiché hanno odiato la scienza e non hanno scelto il timor dellEterno
30 e non hanno voluto sapere dei miei consigli e hanno disdegnato ogni mia riprensione,
31 si pasceranno del frutto della loro condotta, e saranno saziati dei loro propri consigli.
32 Poiché il pervertimento degli scempi li uccide, e lo sviarsi degli stolti li fa perire;
33 ma chi mascolta se ne starà al sicuro, sarà tranquillo, senza paura dalcun male".