1 Kanto. Psalmo de David. Fortika estas mia koro, ho Dio; Mi kantos kaj gloros kun mia honoro.

2 Vekiĝu, psaltero kaj harpo; Mi vekos la matenan ĉielruĝon.

3 Mi gloros Vin, ho Eternulo, inter la popoloj; Kaj mi prikantos Vin inter la gentoj.

4 Ĉar granda ĝis super la ĉielo estas Via boneco, Kaj ĝis la nuboj estas Via vero.

5 Altiĝu super la ĉielo, ho Dio; Kaj Via gloro estu super la tuta tero.

6 Por ke liberiĝu viaj amatoj, Helpu per Via dekstra mano, kaj aŭskultu min.

7 Dio diris en Sia sanktejo:Mi triumfos; Mi dividos Ŝeĥemon, kaj la valon Sukot Mi mezuros.

8 Al Mi apartenas Gilead, al Mi apartenas Manase; Efraim estas la forto de Mia kapo, Jehuda estas Mia sceptro.

9 Moab estas Mia lavopelvo; Sur Edomon Mi ĵetos Mian ŝuon; Super Filiŝtujo Mi triumfe krios.

10 Kiu enkondukos min en fortikigitan urbon? Kiu alkondukos min ĝis Edom?

11 Ĉu ne Vi, ho Dio, forlasis nin? Vi ne eliras, ho Dio, kun niaj militistaroj.

12 Donu al ni helpon kontraŭ la malamiko; Vanta estas helpo de homo.

13 Kun Dio ni faros heroaĵojn; Kaj Li dispremos niajn malamikojn.

1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!

2 Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.

3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.

4 Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.

5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!

6 Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!

7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;

8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;

9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!``

10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.

13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.