1 ALEF. Bone estas al tiuj, kies vojo estas senmakula, Kiuj iras laŭ la leĝo de la Eternulo.
2 Bone estas al tiuj, kiuj plenumas Liajn decidojn, Kiuj serĉas Lin per la tuta koro;
3 Ili ne faras malbonagon, Ili iras laŭ Liaj vojoj.
4 Vi ordonis al ni, Forte observi Viajn leĝojn.
5 Ho, estu fortikaj miaj vojoj, Ke mi observu Viajn leĝojn!
6 Tiam mi ne bezonos honti, Kiam mi atentos ĉiujn Viajn ordonojn.
7 Mi gloros Vin el pura koro, Lernante la juĝojn de Via justeco.
8 Viajn leĝojn mi observos; Ne forlasu min tute.
9 BET. Per kio junulo povas purigi sian vojon? Per plenumado laŭ Viaj vortoj.
10 Per mia tuta koro mi Vin serĉas; Ne lasu min deflankiĝi de Viaj ordonoj.
11 En mia koro mi konservas Vian diron, Por ke mi ne peku antaŭ Vi.
12 Benata Vi estas, ho Eternulo; Instruu al mi Viajn leĝojn.
13 Per miaj lipoj mi rakontas Ĉiujn decidojn de Via buŝo.
14 Pri la vojo de Viaj leĝoj mi ĝojas, Kiel pri granda riĉeco.
15 Pri Viaj ordonoj mi meditas, Kaj mi rigardas Viajn vojojn.
16 Mi havas plezuron de Viaj leĝoj, Mi ne forgesas Vian vorton.
17 GIMEL. Bonfaru al Via sklavo, Ke mi vivu kaj plenumu Vian vorton.
18 Malfermu miajn okulojn, Ke mi vidu miraklojn de Via instruo.
19 Migranto mi estas sur la tero; Ne kaŝu antaŭ mi Viajn ordonojn.
20 Elturmentiĝis mia animo De senĉesa sintirado al Viaj juĝoj.
21 Vi humiligas la malbenitajn fierulojn, Kiuj dekliniĝas de Viaj ordonoj.
22 Forigu de mi honton kaj malhonoron, Ĉar mi observas Viajn decidojn.
23 Eĉ kiam sidas eminentuloj kaj parolas kontraŭ mi, Via sklavo meditas pri Viaj leĝoj.
24 Viaj decidoj estas mia plezuro, Miaj konsilantoj.
25 DALET. Mia animo algluiĝis al la polvo; Vivigu min laŭ Via vorto.
26 Mi raportis pri miaj vojoj, kaj Vi aŭskultis min; Instruu al mi Viajn leĝojn.
27 Komprenigu al mi la vojon de Viaj ordonoj; Kaj mi meditos pri Viaj mirakloj.
28 Konsumiĝis mia animo pro malĝojo; Restarigu min laŭ Via vorto.
29 La vojon de malvero deturnu de mi, Kaj donacu al mi Vian instruon.
30 La vojon de la vero mi elektis, Mi sopiris al Viaj leĝoj.
31 Mi alkroĉiĝis al Viaj ordonoj; Ho Eternulo, ne hontigu min.
32 Mi kuras laŭ la vojo de Viaj leĝoj, Ĉar Vi larĝigas mian koron.
33 HE. Montru al mi, ho Eternulo, la vojon de Viaj leĝoj, Kaj mi ĝin sekvos ĝis la fino.
34 Komprenigu al mi, kaj mi sekvos Vian instruon, Kaj mi konservos ĝin per la tuta koro.
35 Irigu min sur la vojeto de Viaj ordonoj, Ĉar en ĝi mi havas plezuron.
36 Klinu mian koron al Viaj leĝoj, Sed ne al profito.
37 Deturnu miajn okulojn, ke ili ne rigardu falsaĵon; Vivigu min per Viaj vojoj.
38 Plenumu al Via sklavo Vian diron, Kiu koncernas respekton por Vi.
39 Forigu mian malhonoron, kiun mi timas; Ĉar Viaj juĝoj estas bonaj.
40 Jen mi deziregas Viajn ordonojn; Per Via justeco vivigu min.
41 VAV. Kaj venu al mi Viaj favoroj, ho Eternulo, Via helpo, konforme al Via vorto,
42 Ke mi povu doni respondon al mia insultanto; Ĉar mi fidas Vian vorton.
43 Ne forprenu tute de mia buŝo la vorton de vero, Ĉar mi esperas al Viaj juĝoj.
44 Kaj mi konservos Vian instruon Ĉiam kaj eterne.
45 Kaj mi iros en libereco, Ĉar mi serĉas Viajn ordonojn.
46 Kaj mi parolos pri Viaj leĝoj antaŭ reĝoj, Kaj mi ne hontos.
47 Kaj mi havos plezuron de Viaj ordonoj, Kiujn mi amas.
48 Kaj mi etendos miajn manojn al Viaj ordonoj, kiujn mi amas, Kaj mi meditos pri Viaj leĝoj.
49 ZAIN. Rememoru la vorton al Via sklavo, Pri kio Vi min esperigis.
50 Ĉi tio estas mia konsolo en mia mizero, Ke Via vorto min revivigas.
51 Fieruloj tre forte min mokas, Sed de Via instruo mi ne dekliniĝis.
52 Mi rememoras Viajn juĝojn de tempoj tre antikvaj, ho Eternulo, Kaj mi konsoliĝas.
53 Flama furiozo min kaptas pro la malvirtuloj, Kiuj forlasas Vian leĝon.
54 Viaj leĝoj estas por mi kantoj En la domo de mia migrado.
55 Mi rememoras en la nokto Vian nomon, ho Eternulo, Kaj mi plenumas Vian instruon.
56 Tio fariĝis al mi, Ĉar mi observas Viajn ordonojn.
57 ĤET. Mi diris:Mia sortaĵo estas, ho Eternulo, Plenumi Viajn vortojn.
58 Mi petegas antaŭ Vi per la tuta koro: Korfavoru min, konforme al Via vorto.
59 Mi esploris miajn vojojn Kaj direktis miajn paŝojn al Viaj leĝoj.
60 Mi rapidas kaj ne prokrastas, Por plenumi Viajn ordonojn.
61 Retoj de malvirtuloj min ĉirkaŭis; Sed Vian instruon mi ne forgesis.
62 En la mezo de la nokto mi leviĝas, Por glori Vin por Viaj justaj juĝoj.
63 Mi estas kamarado por ĉiuj, Kiuj Vin timas kaj kiuj observas Viajn ordonojn.
64 De Via boneco, ho Eternulo, la tero estas plena; Instruu al mi Viajn leĝojn.
65 TET. Bonon Vi faris al Via sklavo, ho Eternulo, Konforme al Via vorto.
66 Bonajn morojn kaj scion instruu al mi, Ĉar al Viaj ordonoj mi kredas.
67 Antaŭ ol mi suferis, mi erarvagis, Sed nun mi observas Vian vorton.
68 Vi estas bona kaj bonfara; Instruu al mi Viajn leĝojn.
69 Fieruloj plektis mensogon pri mi; Sed mi per la tuta koro konservas Viajn ordonojn.
70 Grasiĝis kiel sebo ilia koro; Sed mi havas plezuron de Via instruo.
71 Bone estas al mi, ke mi suferis, Por ke mi lernu Viajn leĝojn.
72 Pli bona estas por mi la instruo de Via buŝo, Ol miloj da oreroj kaj arĝenteroj.
73 JOD. Viaj manoj min kreis kaj fortikigis; Prudentigu min, kaj mi lernu Viajn ordonojn.
74 Viaj timantoj min vidos kaj ĝojos, Ĉar mi fidis Vian vorton.
75 Mi scias, ho Eternulo, ke Viaj juĝoj estas justaj, Kaj ke Vi juste min suferigis.
76 Via boneco estu do mia konsolo, Konforme al Via vorto al Via sklavo.
77 Venu sur min Via favorkoreco, ke mi vivu; Ĉar Via instruo estas mia plezuro.
78 Hontiĝu la fieruloj, ĉar maljuste ili min premis; Mi meditos pri Viaj ordonoj.
79 Turniĝu al mi Viaj timantoj Kaj la konantoj de Viaj leĝoj.
80 Mia koro estu ĝusta, laŭ Viaj leĝoj, Por ke mi ne hontiĝu.
81 KAF. Mia animo avidas Vian savon; Vian vorton mi fidas.
82 Miaj okuloj avidas Vian vorton, dirante: Kiam Vi min konsolos?
83 Ĉar mi fariĝis kiel felsako en fumo; Sed Viajn leĝojn mi ne forgesas.
84 Kiom estos la tagoj de Via sklavo? Kiam Vi faros juĝon super miaj persekutantoj?
85 Fosojn fosis al mi la fieruloj, Kontraŭe al Viaj leĝoj.
86 Ĉiuj Viaj ordonoj estas vero; Maljuste oni min persekutas; helpu min.
87 Oni preskaŭ pereigis min de sur la tero, Sed mi ne forlasis Viajn ordonojn.
88 Laŭ Via boneco vivigu min, Kaj mi observos la ordonojn de Via buŝo.
89 LAMED. Por eterne, ho Eternulo, Via vorto staras forte en la ĉielo.
90 Por ĉiuj generacioj restas Via vero; Vi fortikigis la teron, kaj ĝi staras.
91 Laŭ Viaj leĝoj ĉio nun staras, Ĉar ĉio estas Viaj sklavoj.
92 Se Via instruo ne estus mia konsolo, Mi pereus en mia mizero.
93 Neniam mi forgesos Viajn ordonojn, Ĉar per ili Vi min vivigas.
94 Al Vi mi apartenas; Helpu min, ĉar mi serĉas Viajn ordonojn.
95 Pri mi embuskis malvirtuloj, por min pereigi; Sed mi studas Viajn leĝojn.
96 Ĉe ĉiu afero mi vidis finon; Sed Via ordono estas tre vasta.
97 MEM. Kiel mi amas Vian instruon! La tutan tagon mi meditas pri ĝi.
98 Via ordono faras min pli saĝa ol miaj malamikoj, Ĉar ĝi restas al mi por ĉiam.
99 Mi fariĝis pli saĝa, ol ĉiuj miaj instruantoj, Ĉar Viaj leĝoj estas mia tuta meditado.
100 Mi estas pli scianta ol maljunuloj, Ĉar Viajn ordonojn mi konservas.
101 De ĉiu malbona vojo mi detenas mian piedon, Por plenumi Vian vorton.
102 De Viaj decidoj mi ne dekliniĝas, Ĉar Vi min gvidas.
103 Kiel dolĉa estas por mia palato Via vorto! Pli ol mielo por mia buŝo!
104 De Viaj ordonoj mi prudentiĝas; Tial mi malamas ĉiun vojon de malvero.
105 NUN. Via vorto estas lumilo por miaj piedoj, Kaj lumo por mia vojo.
106 Mi ĵuris, kaj mi plenumos: Observi Viajn justajn decidojn.
107 Mi estas tre senfortigita, ho Eternulo; Vivigu min, konforme al Via vorto.
108 La oferdono de mia buŝo plaĉu al Vi, ho Eternulo, Kaj pri Viaj decidoj instruu min.
109 Mia animo estas ĉiam en mia mano, Sed Vian instruon mi ne forgesas.
110 La malvirtuloj metis reton por mi; Sed de Viaj ordonoj mi ne dekliniĝis.
111 Mi heredigis al mi Viajn ordonojn por ĉiam, Ĉar ili estas la ĝojo de mia koro.
112 Mi klinis mian koron, Por plenumi Viajn leĝojn eterne ĝis la fino.
113 SAMEĤ. Skeptikulojn mi malamas, Sed Vian instruon mi amas.
114 Vi estas mia ŝirmo kaj ŝildo; Vian vorton mi fidas.
115 Foriĝu de mi, malbonagantoj; Mi observos la ordonojn de mia Dio.
116 Subtenu min laŭ Via diro, ke mi vivu; Kaj ne hontigu min pri mia espero.
117 Fortikigu min, ke mi saviĝu, Kaj mi ĉiam havos plezuron de Viaj leĝoj.
118 Vi forpuŝas ĉiujn, kiuj dekliniĝas de Viaj leĝoj, Ĉar ilia falsaĵo estas mensoga.
119 Kiel skorion Vi forĵetas ĉiujn malvirtulojn sur la tero; Tial mi amas Viajn decidojn.
120 De Via teruro tremas mia karno, Kaj Viajn juĝojn mi timas.
121 AIN. Mi faris juĝon kaj justecon; Ne transdonu min al miaj premantoj.
122 Garantie liberigu Vian sklavon por bono, Por ke fieruloj min ne premu.
123 Miaj okuloj sopiras Vian helpon Kaj Vian justan vorton.
124 Agu kun Via sklavo laŭ Via boneco, Kaj Viajn leĝojn instruu al mi.
125 Mi estas Via sklavo; Klerigu min, ke mi sciu Viajn decidojn.
126 Estas tempo, ke la Eternulo agu: Ili rompis Vian leĝon.
127 Tial mi amas Viajn ordonojn Pli ol oron, eĉ ol puran oron.
128 Tial mi estimas ĉiujn Viajn ordonojn, Ĉiun vojon de malvero mi malamas.
129 PE. Mirindaj estas Viaj decidoj; Tial mia animo ilin konservas.
130 Malkaŝo de Via vorto klerigas, Ĝi prudentigas simplanimulojn.
131 Mi malfermas mian buŝon kaj enspiras, Ĉar mi deziregas Viajn ordonojn.
132 Turnu Vin al mi kaj korfavoru min, Kiel Vi agas kun la amantoj de Via nomo.
133 Direktu miajn paŝojn laŭ Via promeso; Kaj nenia malhonesteco ekregu super mi.
134 Liberigu min de homa premado; Kaj mi observos Viajn ordonojn.
135 Lumu per Via vizaĝo sur Vian sklavon, Kaj instruu al mi Viajn leĝojn.
136 Torentojn da akvo elverŝas miaj okuloj, Pro tio, ke oni ne plenumas Vian instruon.
137 CADI. Justulo Vi estas, ho Eternulo, Kaj justaj estas Viaj juĝoj.
138 Vi aperigis Viajn decidojn Kun justeco kaj plena vero.
139 Elturmentis min mia fervoro, Ĉar miaj malamikoj forgesis Viajn vortojn.
140 Tre pura estas Via vorto, Kaj Via sklavo ĝin amas.
141 Mi estas malgranda kaj malestimata; Sed Viajn ordonojn mi ne forgesas.
142 Via justeco estas justeco eterna, Kaj Via instruo estas vero.
143 Sufero kaj mizero min trafis; Sed Viaj ordonoj estas mia plezuro.
144 La justeco de Viaj decidoj estas eterna; Klerigu min, por ke mi vivu.
145 KOF. Mi vokas el la tuta koro; aŭskultu min, ho Eternulo; Mi plenumos Viajn leĝojn.
146 Mi vokas al Vi; savu min, Kaj mi konservos Viajn decidojn.
147 Antaŭ la matenruĝo mi vokas; Vian vorton mi fidas.
148 Antaŭ la noktaj gardopartoj miaj okuloj vekiĝas, Por ke mi meditu pri Via vorto.
149 Mian voĉon aŭskultu, laŭ Via boneco, ho Eternulo; Laŭ Via justeco lasu min vivi.
150 Alproksimiĝas malicaj persekutantoj; Malproksimaj ili estas de Via leĝo.
151 Proksima Vi estas, ho Eternulo; Kaj ĉiuj Viaj ordonoj estas vero.
152 De longe mi scias pri Viaj decidoj, Ke Vi fiksis ilin por ĉiam.
153 REŜ. Rigardu mian mizeron, kaj liberigu min, Ĉar Vian instruon mi ne forgesis.
154 Defendu mian aferon, kaj liberigu min; Laŭ Via vorto lasu min vivi.
155 Malproksima de malvirtuloj estas savo, Ĉar ili ne ŝatas Viajn leĝojn.
156 Via favorkoreco estas granda, ho Eternulo; Laŭ Via justeco lasu min vivi.
157 Multaj estas miaj persekutantoj kaj premantoj, Sed de Viaj decidoj mi ne dekliniĝis.
158 Mi vidis perfidulojn, kaj mi ilin abomenis, Ĉar Vian vorton ili ne observis.
159 Rigardu, mi amas Viajn ordonojn; Ho Eternulo, laŭ Via boneco lasu min vivi.
160 La esenco de Via vorto estas vero, Kaj eterna estas ĉiu juĝo de Via justeco.
161 ŜIN. Princoj persekutas min senkaŭze; Sed Vian vorton timas mia koro.
162 Mi ĝojas pri Via vorto, Kiel ricevinto de granda akiro.
163 Malveron mi malamas kaj abomenas; Vian instruon mi amas.
164 Sepfoje ĉiutage mi Vin gloras Por Viaj justaj juĝoj.
165 Grandan pacon havas la amantoj de Via instruo; Kaj ili ne falpuŝiĝas.
166 Mi atendas Vian savon, ho Eternulo, Viajn ordonojn mi plenumas.
167 Mia animo observas Viajn decidojn, Kaj mi ilin forte amas.
168 Mi observas Viajn ordonojn kaj decidojn, Ĉar ĉiuj miaj vojoj estas antaŭ Vi.
169 TAV. Mia krio venu al Vi, ho Eternulo; Laŭ Via vorto klerigu min.
170 Mia petego venu al Vi; Laŭ Via diro savu min.
171 Miaj lipoj eldiru gloradon, Ĉar Vi instruas al mi Viajn leĝojn.
172 Mia lango predikos pri Via vorto, Ĉar ĉiuj Viaj ordonoj estas justaj.
173 Via mano estu al mi helpo, Ĉar Viajn ordonojn mi elektis.
174 Mi deziregas Vian savon, ho Eternulo, Kaj Via instruo estas mia plezuro.
175 Mia animo vivu kaj gloru Vin, Kaj Viaj juĝoj min helpu.
176 Mi erarvagis kiel perdita ŝafo; Elserĉu Vian sklavon, ĉar Viajn ordonojn mi ne forgesis.
1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!
2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,
3 cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!
4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.
5 O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!
6 Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!
7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.
8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!
9 Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.
10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.
11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!
13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.
14 Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.
15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.
16 Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.
17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19 Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.
21 Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.
22 Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.
23 Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.
24 Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.
25 Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!
26 Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!
27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.
28 Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!
29 Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!
30 Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.
31 Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!
32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.
33 Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit!
34 Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!
35 Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.
36 Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!
37 Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!
38 Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!
39 Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.
40 Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!
41 Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
42 Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.
43 Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.
44 Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.
45 Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.
46 Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.
47 Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.
48 Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.
49 Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!
50 Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.
51 Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.
52 Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.
53 M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.
54 Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.
55 Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.
56 Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.
57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.
58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!
59 Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.
60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.
61 Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.
62 Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.
63 Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.
64 Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!
65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.
66 Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.
67 Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.
68 Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!
69 Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.
71 Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.
72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.
73 Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!
74 Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
75 Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit.
76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!
77 Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
78 Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.
79 Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!
80 Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!
81 Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
82 Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``
83 Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.
84 Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?
85 Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.
86 Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!
87 Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.
88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!
89 Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
90 Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.
91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.
92 Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.
94 Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.
95 Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.
96 Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.
97 Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.
98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.
99 Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.
100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.
101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.
102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
103 Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!
104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.
105 Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.
106 Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.
107 Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!
108 Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!
109 Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.
110 Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.
111 Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.
112 Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.
113 Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.
114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
115 Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116 Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!
117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!
118 Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.
119 Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.
120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.
121 Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
122 Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!
123 Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.
124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
125 Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.
126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.
127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:
128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.
129 Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.
130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.
131 Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.
132 Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!
133 Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!
134 Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!
135 Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
136 Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.
137 Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.
138 Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.
139 Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.
140 Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.
141 Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.
142 Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.
143 Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.
144 Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!
145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.
146 Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!
147 O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
148 O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.
149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!
150 Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.
151 Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.
152 De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.
153 Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.
154 Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.
155 Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.
156 Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!
157 Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.
158 Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.
159 Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!
160 Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.
161 Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.
162 Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.
163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.
164 De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.
165 Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.
166 Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.
167 Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!
168 Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.
169 Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.
170 Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!
171 Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!
172 Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!
173 Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.
174 Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.
175 Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!
176 Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.