1 Kanto de suprenirado. Multe oni afliktis min de post mia juneco, Diras Izrael,

2 Multe oni afliktis min de post mia juneco, Sed oni min ne pereigis.

3 Sur mia dorso plugis plugistoj, Faris siajn sulkojn longaj.

4 La Eternulo estas justa; Li dishakis la ŝnurojn de la malvirtuloj.

5 Hontiĝu kaj turniĝu malantaŭen Ĉiuj malamantoj de Cion.

6 Ili estu kiel tegmenta herbo, Kiu forvelkas, antaŭ ol oni ĝin elŝiris;

7 Per kiu ne plenigas rikoltanto sian manon Nek garbiganto sian baskon.

8 Kaj la preterirantoj ne diros: Beno de la Eternulo estu al vi, Ni benas vin per la nomo de la Eternulo.

1 (O cîntare a treptelor.) Destul m'au asuprit din tinereţă-s'o spună Israel! -

2 destul m'au asuprit din tinereţă, dar nu m'au biruit.

3 plugarii au arat pe spinarea mea, au tras brazde lungi pe ea.

4 Domnul este drept: El a tăiat funiile celor răi.

5 Să se umple de ruşine şi să dea înapoi, toţi ceice urăsc Sionul!

6 Să fie ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte de a fi smulsă!

7 Secerătorul nu-şi umple mîna cu ea, cel ce leagă snopii nu-şi încarcă braţul cu ea,

8 şi trecătorii nu zic: ,,Binecuvîntarea Domnului să fie peste voi!`` ,,Vă binecuvîntăm în Numele Domnului!``