1 Kanto de suprenirado. De David. Mi ekĝojis, kiam oni diris al mi: Ni iru en la domon de la Eternulo.

2 Niaj piedoj staris en viaj pordegoj, Ho Jerusalem,

3 Vi Jerusalem, konstruita kiel urbo, En kiu ĉio kuniĝis.

4 Tien supreniris la triboj, la triboj de la Eternulo, Laŭ la moro de Izrael, Por glori la nomon de la Eternulo.

5 Ĉar tie staris tronoj de juĝo, Tronoj de la domo de David.

6 Deziru pacon al Jerusalem; Bonan staton havu viaj amantoj.

7 Paco estu inter viaj muroj, Bonstato en viaj palacoj.

8 Pro miaj fratoj kaj amikoj mi do diru: Paco estu al vi.

9 Pro la domo de la Eternulo, nia Dio, Mi deziras al vi bonon.

1 (O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) Mă bucur cînd mi se zice; ,,Haidem la Casa Domnului!``

2 Picioarele mi se opresc în porţile tale, Ierusalime!

3 Ierusalime, tu eşti zidit ca o cetate făcută dintr'o bucată!

4 Acolo se suie seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui Israel, ca să laude Numele Domnului.

5 Căci acolo sînt scaunele de domnie pentru judecată, scaunele de domnie ale casei lui David.

6 Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc, să se bucure de odihnă.

7 Pacea să fie între zidurile tale, şi liniştea în casele tale domneşti!

8 Din pricina fraţilor şi prietenilor mei, doresc pacea în sînul tău.

9 Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru. fac urări pentru fericirea ta.