1 Così ci stimi ognuno come dei ministri di Cristo e degli amministratori dei misteri di Dio. 2 Del resto quel che si richiede dagli amministratori è che ciascuno sia trovato fedele. 3 A me poi pochissimo importa di essere giudicato da voi o da un tribunale umano; anzi, non mi giudico neppure da me stesso. 4 Poiché non ho coscienza di alcuna colpa; non per questo però sono giustificato, ma colui che mi giudica è il Signore. 5 Perciò non giudicate nulla prima del tempo, finché sia venuto il Signore, il quale metterà in luce le cose occulte nelle tenebre e manifesterà i propositi dei cuori; allora ciascuno avrà la sua lode da Dio.
6 Ora, fratelli, queste cose, per amor vostro, le ho applicate a me stesso e ad Apollo, perché per nostro mezzo impariate a praticare il "non oltre quel che è scritto", affinché non vi gonfiate d’orgoglio esaltando l’uno a danno dell’altro. 7 Infatti chi ti distingue dagli altri? E che hai tu che non l’abbia ricevuto? E se pur l’hai ricevuto, perché ti glori come se tu non l’avessi ricevuto?
8 Già siete saziati, già siete arricchiti, senza di noi siete giunti a regnare! E fosse pure che voi foste giunti a regnare, affinché anche noi potessimo regnare con voi! 9 Poiché io stimo che Dio abbia messo in mostra noi, gli apostoli, ultimi fra tutti, come uomini condannati a morte, poiché siamo diventati uno spettacolo al mondo, agli angeli e agli uomini. 10 Noi siamo pazzi a causa di Cristo, ma voi siete sapienti in Cristo; noi siamo deboli, ma voi siete forti; voi siete gloriosi, ma noi siamo disprezzati. 11 Fino a questa stessa ora, noi abbiamo fame e sete; siamo nudi, schiaffeggiati, non abbiamo fissa dimora 12 e ci affatichiamo lavorando con le nostre proprie mani; ingiuriati, benediciamo; perseguitati, sopportiamo; diffamati, esortiamo; 13 siamo diventati e siamo tuttora come la spazzatura del mondo, come il rifiuto di tutti.
14 Io vi scrivo queste cose non per farvi vergognare, ma per ammonirvi come miei cari figli. 15 Poiché, quand’anche aveste diecimila pedagoghi in Cristo, non avete però molti padri, poiché sono io che vi ho generati in Cristo Gesù, mediante l’evangelo. 16 Io vi esorto dunque: siate miei imitatori. 17 Appunto per questo vi ho mandato Timoteo, che è mio figlio diletto e fedele nel Signore; egli vi ricorderà quali siano le mie vie in Cristo Gesù, come insegno dappertutto, in ogni chiesa.
18 Ora alcuni si sono gonfiati come se io non dovessi recarmi da voi, 19 ma, se il Signore vorrà, mi recherò presto da voi, e conoscerò non il parlare ma la potenza di coloro che si sono gonfiati, 20 perché il regno di Dio non consiste in parola, ma in potenza. 21 Che volete? Che venga da voi con la verga o con amore e con spirito di mansuetudine?
1 Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca nișteMat. 24:45. Cap. 3:5;9:17.2 Cor. 6:4.Col. 1:25. slujitori ai lui Hristos și ca niște ispravniciLuca 12:42.Tit 1:7.1 Pet. 4:10. ai tainelor lui Dumnezeu. 2 Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui. 3 Cât despre mine, prea puțin îmi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă nici eu însumi nu mă mai judec pe mine. 4 Căci n-am nimic împotriva mea, totușiIov 9:2.Ps. 130:3;143:2.Prov. 21:2.Rom. 3:20;4:2. nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă este Domnul. 5 De aceeaMat. 7:1.Rom. 2:1,16;14:4,10,13.Apoc. 20:12. să nu judecați nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, careCap. 3:13. va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric și va descoperi gândurile inimilor. AtunciRom. 2:29. fiecare își va căpăta lauda de la Dumnezeu. 6 Fraților, pentru voi am spus aceste lucruriCap. 1:12;3:4., în icoană de vorbire, cu privire la mine și la Apolo, caRom. 12:3., prin noi înșine, să învățați să nu treceți peste ce „este scris" și niciunul din voi săCap. 3:21;5:2,6. nu se fălească deloc cu unul împotriva celuilalt. 7 Căci cine te face deosebit? CeIoan 3:27.Iac. 1:17.1 Pet. 4:10. lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?
8 O, iată-vă sătui! Iată-văApoc. 3:17. ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat, ca să putem împărăți și noi împreună cu voi! 9 Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niștePs. 44:22.Rom. 8:36. Cap. 15:30,31.2 Cor. 4:11;6:6. osândiți la moarte, fiindcăEvr. 10:33. am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni. 10 NoiCap. 2:3. suntem nebuni2 Împ. 9:11.Fapte 17:18;26:24. Cap. 1:18;2:14;3:18. pentru Hristos; voi, înțelepți în Hristos! Noi2 Cor. 13:9., slabi; voi, tari! Voi, puși în cinste; noi, disprețuiți! 11 Până2 Cor. 4:8;11:23-27.Filip. 4:12. în clipa aceasta suferim de foame și de sete, suntem goiIov 22:6.Rom. 8:35., chinuițiFapte 23:2., umblăm din loc în loc, 12 neFapte 18:3;20:34.1 Tes. 2:9.2 Tes. 3:8.1 Tim. 4:10. ostenim și lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâțiMat. 5:44.Luca 6:28;23:34.Fapte 7:60.Rom. 12:14,20.1 Pet. 2:23;3:9., binecuvântăm; când suntem prigoniți, răbdăm; 13 când suntem vorbiți de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi am ajuns caPlâng. 3:45. gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. 14 Nu vă scriu aceste lucruri ca să vă fac rușine, ci ca să vă sfătuiesc ca1 Tes. 2:11. pe niște copii preaiubiți ai mei. 15 Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători înFapte 18:11.Rom. 15:20. Cap. 3:6.Gal. 4:19.Filim. 10.Iac. 1:18. Hristos, totuși n-aveți mai mulți părinți, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie. 16 De aceea vă rog să călcați pe urmeleCap. 11:1.Filip. 3:17.1 Tes. 1:6.2 Tes. 3:9. mele. 17 Pentru aceasta v-am trimis pe TimoteiFapte 19:22. Cap. 16:10.Filip. 2:19.1 Tes. 3:2., care1 Tim. 1:2.2 Tim. 1:2. este copilul meu preaiubit și credincios în Domnul. El vă va aduce aminteCap. 11:2. de felul meu de purtare în Hristos și de felul cum învățCap. 7:17. eu pe oameni pretutindeni înCap. 14:33. toate Bisericile.
18 UniiCap. 5:2. s-au îngâmfat și și-au închipuit că n-am să mai vin la voi. 19 DarFapte 19:21. Cap. 16:5.2 Cor. 1:15,23., dacă va voi DomnulFapte 18:21.Rom. 15:32.Evr. 6:3.Iac. 4:15., voi veni în curând la voi și atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au îngâmfat. 20 Căci ÎmpărățiaCap. 2:4.1 Tes. 1:5. lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere. 21 Ce voiți? Să vin la voi cu2 Cor. 10:2;13:10. nuiaua sau cu dragoste și cu duhul blândeții?