1 Gesù, ripieno dello Spirito Santo, se ne ritornò dal Giordano e fu condotto dallo Spirito nel deserto per quaranta giorni ed era tentato dal diavolo. 2 Durante quei giorni non mangiò nulla e, dopo che quelli furono trascorsi, ebbe fame. 3 E il diavolo gli disse: "Se tu sei Figlio di Dio, di’ a questa pietra che diventi pane". 4 E Gesù gli rispose: "Sta scritto: ‘Non di pane soltanto vivrà l’uomo’".

5 Il diavolo lo condusse in alto, gli mostrò in un attimo tutti i regni del mondo e gli disse: 6 "Ti darò tutta quanta questa potenza e la gloria di questi regni, perché essa mi è stata data e la do a chi voglio. 7 Se dunque ti prostri ad adorarmi, sarà tutta tua". 8 E Gesù, rispondendo, gli disse: "Sta scritto: ‘Adora il Signore Dio tuo, e a lui solo rendi il tuo culto’".

9 Allora lo portò a Gerusalemme e lo pose sul pinnacolo del tempio e gli disse: "Se tu sei Figlio di Dio, gettati giù di qui, 10 perché sta scritto:

‘Egli ordinerà ai suoi angeli intorno a te, che ti proteggano;11 ed essi ti porteranno sulle mani, perché tu non urti con il piede contro una pietra’".

12 Gesù, rispondendo, gli disse: "È stato detto: ‘Non tentare il Signore Dio tuo’".

13 E il diavolo, finita ogni sorta di tentazione, si allontanò da lui fino ad altra occasione.

14 Gesù, nella potenza dello Spirito, se ne tornò in Galilea e la sua fama si sparse per tutta la regione circostante. 15 E insegnava nelle loro sinagoghe, glorificato da tutti.

16 Andò a Nazaret, dove era stato allevato e, com’era solito, entrò in giorno di sabato nella sinagoga; alzatosi per leggere, 17 gli fu dato il libro del profeta Isaia e, aperto il libro, trovò quel passo dov’era scritto:

18 "Lo Spirito del Signore è sopra me; per questo egli mi ha unto per evangelizzare i poveri; mi ha mandato ad annunciare la liberazione ai prigionieri, e ai ciechi il recupero della vista; a rimettere in libertà gli oppressi,19 e a predicare l’anno accettevole del Signore".

20 Poi, chiuso il libro e resolo all’inserviente, si pose a sedere; e gli occhi di tutti nella sinagoga erano fissi su di lui.

21 Ed egli iniziò a dire loro: "Oggi si è adempiuta questa scrittura e voi la udite". 22 Tutti gli rendevano testimonianza, si meravigliavano delle parole di grazia che uscivano dalla sua bocca e dicevano: "Non è costui il figlio di Giuseppe?". 23 Ed egli disse loro: "Certo, voi mi citerete questo proverbio: ‘Medico, cura te stesso; fa’ anche qui nella tua patria tutto quello che abbiamo udito essere avvenuto in Capernaum!’". 24 Ma egli disse: "In verità vi dico che nessun profeta è ben accetto nella sua patria. 25 Anzi, vi dico in verità che ai giorni d’Elia, quando il cielo fu serrato per tre anni e sei mesi e vi fu gran carestia in tutto il paese, c’erano molte vedove in Israele, 26 eppure a nessuna di esse fu mandato Elia, ma fu mandato a una vedova in Sarepta di Sidone. 27 E al tempo del profeta Eliseo c’erano molti lebbrosi in Israele, eppure nessuno di loro fu purificato, ma lo fu Naaman il Siro".

28 Tutti, nella sinagoga, furono ripieni d’ira all’udire queste cose. 29 Si alzarono, lo cacciarono fuori dalla città e lo condussero fin sul ciglio del monte sul quale era fabbricata la loro città, per precipitarlo giù. 30 Ma egli, passando in mezzo a loro, se ne andò.

31 E scese a Capernaum città di Galilea; e qui insegnava alla gente nei giorni di sabato. 32 Ed essi si stupivano della sua dottrina perché parlava con autorità.

33 Ora nella sinagoga si trovava un uomo posseduto da uno spirito di demonio immondo, il quale gridò a gran voce: 34 "Ah! Che c’è fra noi e te, o Gesù Nazareno? Sei tu venuto per mandarci in perdizione? Io so chi tu sei: il Santo di Dio!". 35 E Gesù lo sgridò, dicendo: "Sta’ zitto ed esci da quest’uomo!". E il demonio, gettatolo a terra in mezzo alla gente, uscì da lui senza fargli alcun male. 36 E tutti furono presi da stupore e ragionavano fra loro, dicendo: "Che parola è questa? Egli comanda con autorità e potenza agli spiriti immondi ed essi escono". 37 E la sua fama si divulgò in ogni luogo della regione.

38 Poi, alzatosi e uscito dalla sinagoga, entrò in casa di Simone. Ora la suocera di Simone era travagliata da una gran febbre e lo pregarono per lei. 39 Egli, chinatosi verso di lei, sgridò la febbre, la febbre la lasciò ed ella, alzatasi subito, si mise a servirli.

40 Al tramontare del sole, tutti quelli che avevano degli infermi di varie malattie li conducevano a lui ed egli li guariva, imponendo le mani a ciascuno. 41 Anche i demòni uscivano da molti gridando, e dicendo: "Tu sei il Figlio di Dio!". Ma egli li sgridava e non permetteva loro di parlare, perché sapevano che egli era il Cristo.

42 Poi, fattosi giorno, uscì e andò in un luogo deserto; e le folle lo cercavano e, giunte fino a lui, lo trattenevano perché non si allontanasse da loro. 43 Ma egli disse loro: "Bisogna che io proclami la buona notizia del regno di Dio anche alle altre città, poiché per questo sono stato mandato". 44 E andava predicando per le sinagoghe della Galilea.

1 Isus*Mat. 4:1.Marcu 1:12., plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus*Cap. 2:27;4:14. de Duhul în pustie, 2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic*Exod 34:28.1 Împ. 19:8. în zilele acelea; și, după ce au trecut acele zile, a flămânzit. 3 Diavolul I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește pietrei acesteia să se facă pâine." 4 Isus i-a răspuns: „Este scris*Deut. 8:3.: ‘Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’"5 Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile pământului, 6 și I-a zis: „Ție Îți voi da toată stăpânirea și slava acestor împărății; căci mie îmi este dată*Ioan 12:31;14:30.Apoc. 13:2,7. și o dau oricui voiesc. 7 Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta." 8 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris*Deut. 6:13;10:20.: ‘Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai Lui să-I slujești.’"9 Diavolul*Mat. 4:5. L-a dus apoi în Ierusalim, L-a așezat pe streașina acoperișului Templului și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici; 10 căci este scris*Ps. 91:11.: ‘El va porunci îngerilor Lui să Te păzească’; 11 și ‘ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’" 12 Isus i-a răspuns: „S-a*Deut. 6:16.spus: ‘Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.’"13 După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până*Ioan 14:30.Evr. 4:15. la o vreme.

14 Isus*Mat. 4:12.Ioan 4:43., plin de*Vers. 1. puterea Duhului, S-a întors în Galileea*Fapte 10:37. și I s-a dus vestea în tot ținutul dimprejur. 15 El învăța pe oameni în sinagogile lor și era slăvit de toți.

16 A venit în Nazaret*Mat. 2:23;13:54.Marcu 6:1., unde fusese crescut, și*Fapte 13:14;17:2., după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească 17 și I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: 18 „Duhul*Is. 61:1.Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea și orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsați19 și să vestesc anul de îndurare al Domnului."20 În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului și a șezut jos. Toți cei ce se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El. 21 Atunci, a început să le spună: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-ați auzit."22 Și toți Îl vorbeau de bine, se*Ps. 45:2.Mat. 13:54.Marcu 6:2. Cap. 2:47. mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și ziceau: „Oare*Ioan 6:42. nu este acesta feciorul lui Iosif?" 23 Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: ‘Doctore, vindecă-te pe tine însuți’ și Îmi veți zice: ‘Fă și aici, în patria*Mat. 4:13;11:23.Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum*Mat. 13:54.Marcu 6:1..’24 Dar", a adăugat El, „adevărat vă spun că niciun proroc*Mat. 13:57.Marcu 6:4.Ioan 4:44.nu este primit bine în patria lui.25 Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani și șase luni și când a venit o foamete mare peste toată țara, erau multe*1 Împ. 17:9;18:1.Iac. 5:17.văduve în Israel,26 și totuși Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.27 Și*2 Împ. 5:14.mulți leproși erau în Israel pe vremea prorocului Elisei, și totuși niciunul din ei n-a fost curățit, afară de Naaman, Sirianul."28 Toți cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie. 29 Și s-au sculat, L-au scos din cetate și L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. 30 Dar Isus a trecut*Ioan 8:59;10:39. prin mijlocul lor și a plecat de acolo.

31 S-a*Mat. 4:3.Marcu 1:21. coborât în Capernaum, cetate din Galileea, și acolo învăța pe oameni în ziua Sabatului. 32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, pentru că*Mat. 7:28,29.Tit 2:15. vorbea cu putere. 33 În*Marcu 1:23. sinagogă se afla un om care avea un duh de drac necurat și care a strigat cu glas tare: 34 „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădești? Te*Vers. 41. știu cine ești: Sfântul*Ps. 16:10.Dan. 9:24. Cap. 1:53. lui Dumnezeu." 35 Isus l-a certat și i-a zis: „Taci și ieși afară din omul acesta!" Și dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieșit afară din el, fără să-i facă vreun rău. 36 Toți au fost cuprinși de spaimă și ziceau unii către alții: „Ce înseamnă lucrul acesta? El poruncește cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate, și ele ies afară!" 37 Și I s-a dus vestea în toate împrejurimile.

38 După ce*Mat. 8:14.Marcu 1:29. a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari și L-au rugat pentru ea. 39 El S-a plecat spre ea, a certat frigurile și au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată și a început să le slujească.

40 La*Mat. 8:16.Marcu 1:32. asfințitul soarelui, toți cei ce aveau bolnavi atinși de felurite boli îi aduceau la El. El Își punea mâinile peste fiecare din ei și-i vindeca. 41 Din*Marcu 1:34;3:11. mulți ieșeau și draci, care strigau și ziceau: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." Dar El*Marcu 1:25,34. Vers. 34,35. îi mustra și nu-i lăsa să vorbească, pentru că știau că El este Hristosul. 42 Când*Marcu 1:35. s-a crăpat de ziuă, Isus a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părțile și au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei. 43 Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și în alte cetăți, fiindcă pentru aceasta am fost trimis."44 Și*Marcu 1:39. propovăduia în sinagogile Galileii.