1 Una buona reputazione vale più dell’olio profumato; il giorno della morte è meglio del giorno della nascita. 2 È meglio andare in una casa di lutto, che andare in una casa di festa; poiché là è la fine di ogni uomo, e colui che vive vi porrà mente. 3 La tristezza vale più del riso; poiché quando il viso è triste, il cuore diventa migliore. 4 Il cuore del saggio è nella casa del lutto; ma il cuore degli stolti è nella casa della gioia. 5 È meglio udire la riprensione del saggio, che udire la canzone degli stolti. 6 Poiché come è lo scoppiettio dei pruni sotto una pentola, così è il riso dello stolto. Anche questo è vanità. 7 Certo, l’oppressione rende insensato il saggio, e il dono fa perdere il senno. 8 Vale più la fine di una cosa, che il suo principio; e lo spirito paziente vale più dello spirito altero.

9 Non ti affrettare a irritarti nel tuo spirito, perché l’irritazione riposa in seno agli stolti. 10 Non dire: "Come mai i giorni di prima erano migliori di questi?", poiché non è saggio chiedersi questo. 11 La sapienza è buona quanto un’eredità, e anche di più, per quelli che vedono il sole. 12 Poiché la sapienza offre un riparo, come lo offre il denaro; ma l’eccellenza della scienza sta in questo: la sapienza fa vivere quelli che la possiedono. 13 Considera l’opera di Dio; chi potrà raddrizzare ciò che egli ha reso curvo? 14 Nel giorno della prosperità godi del bene, e nel giorno dell’avversità rifletti. Dio ha fatto l’uno come l’altro, affinché l’uomo non scopra nulla di ciò che sarà dopo di lui.

15 Io ho visto tutto questo nei giorni della mia vanità. C’è un tale, giusto, che perisce per la sua giustizia e c’è un tale, empio, che prolunga la sua vita con la sua malvagità. 16 Non essere troppo giusto e non ti fare troppo saggio, perché vorresti rovinarti? 17 Non essere troppo empio e non essere stolto; perché dovresti morire prima del tempo? 18 È bene che tu ti attenga fermamente a questo e che non ritiri la mano da quello; chi teme Iddio, infatti, evita tutte queste cose. 19 La sapienza dà al saggio più forza che non facciano dieci capi in una città. 20 Certo, non c’è sulla terra nessun uomo giusto che faccia il bene e non pecchi mai. 21 Non porre dunque mente a tutte le parole che si dicono, per non sentirti maledire dal tuo servo; 22 poiché il tuo cuore sa che spesso anche tu hai maledetto altri.

23 Io ho esaminato tutto questo con sapienza. Ho detto: "Voglio acquistare sapienza"; ma la sapienza è rimasta lontano da me. 24 Una cosa che è tanto lontana e tanto profonda chi la potrà trovare? 25 Io mi sono applicato in cuor mio a riflettere, a investigare, a cercare la sapienza e la ragione delle cose, e a riconoscere che l’empietà è una follia e la stoltezza una pazzia; 26 e ho trovato una cosa più amara della morte: la donna che è tutta tranelli, il cui cuore non è altro che reti e le cui mani sono catene; colui che è gradito a Dio le sfugge, ma il peccatore rimane preso da lei.

27 Ecco, questo ho trovato, dice l’Ecclesiaste, dopo avere esaminato le cose una a una per afferrarne la ragione; 28 ecco quello che l’anima mia cerca ancora, senza che io l’abbia trovato: un uomo fra mille l’ho trovato, ma una donna fra tutte non l’ho trovata. 29 Questo soltanto ho trovato: che Dio ha fatto l’uomo retto, ma gli uomini hanno cercato molti sotterfugi.

1 Mai mult face un nume*Prov. 15:30;22:1. bun decât untdelemnul mirositor, și ziua morții decât ziua nașterii. 2 Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îți aduci aminte de sfârșitul oricărui om, și cine trăiește își pune la inimă lucrul acesta. 3 Mai*2 Cor. 7:10. bună este întristarea decât râsul, căci, prin întristarea feței, inima se face mai bună. 4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5 Mai*Ps. 141:5.Prov. 13:18;15:31,32. bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să asculți la cântecul celor fără minte. 6 Căci*Ps. 118:12. Cap. 2:2. râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7 Averea luată prin silă înnebunește pe cel înțelept și*Exod 23:8.Deut. 16:19. mita strică inima. 8 Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel*Prov. 14:29. bun la suflet decât cel îngâmfat. 9 Nu*Prov. 14:17;16:32.Iac. 1:19. te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor. 10 Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?" Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cât o moștenire și chiar mai mult pentru cei*Cap. 11:7. ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13 Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu! Cine*Iov 12:14. Cap. 1:15.Is. 14:27. poate să îndrepte ce a făcut El strâmb? 14 În*Cap. 3:4.Deut. 28:47. ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gândește-te că Dumnezeu a făcut și pe una, și pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este câte un om fără prihană*Cap. 8:14. care piere în neprihănirea lui, și este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui. 16 Nu*Prov. 25:16. fi prea neprihănit și*Rom. 12:3. nu te arăta prea înțelept. Pentru*Iov 15:32.Ps. 55:23.Prov. 10:27. ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte. Pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n-o lași din mână, căci cine se teme de Dumnezeu scapă din toate acestea. 19 Înțelepciunea*Prov. 21:22;24:5. Cap. 9:16,18. face pe cel înțelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate. 20 Fiindcă pe pământ nu este niciun*1 Împ. 8:46.2 Cron. 6:36.Prov. 20:9.Rom. 3:23.1 Ioan 1:8. om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău! 22 Căci știe inima ta de câte ori ai vorbit și tu de rău pe alții. 23 Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune. Am*Rom. 1:22. zis: „Mă voi înțelepți." Dar înțelepciunea a rămas departe de mine. 24 Cu mult mai departe*Iov 28:12,20.1 Tim. 6:16. decât era mai înainte și ce adâncă*Rom. 11:33.! Cine o va putea găsi? 25 M-am apucat și am cercetat toate lucrurile*Cap. 1:17;2:12. cu gând să înțeleg, să adâncesc și să caut înțelepciunea și rostul lucrurilor și să pricep nebunia răutății și rătăcirea prostiei. 26 Și*Prov. 5:3,4;22:14. am găsit că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este o cursă și un laț și ale cărei mâini sunt niște lanțuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea. 27 Iată ce am găsit, zice Eclesiastul*Cap. 1:1,2., cercetând lucrurile unul câte unul, ca să le pătrund rostul; 28 iată ce-mi caută și acum sufletul și n-am găsit: din o mie am găsit un*Iov 33:23.Ps. 12:1. om, dar o femeie n-am găsit în toate acestea. 29 Numai iată ce am găsit: că*Gen. 1:27. Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei*Gen. 3:6,7. umblă cu multe șiretenii.