1 Suonate la tromba in Sion! Date l’allarme sul mio monte santo! Tremino tutti gli abitanti del paese, poiché il giorno dell’Eterno viene, è vicino, 2 giorno di tenebre, di densa oscurità, giorno di nubi, di fitta nebbia! Come l’aurora, si spande sui monti un popolo numeroso e potente, come non si è mai visto prima, né mai più si vedrà dopo, negli anni delle generazioni future. 3 Davanti a lui un fuoco divora e dietro di lui divampa una fiamma; prima di lui il paese era come il giardino dell’Eden; dopo di lui è un deserto desolato; nulla gli sfugge.

4 A vederli, sembrano cavalli, corrono come dei cavalieri. 5 Sembra un fragore di carri quando saltano sulle vette dei monti; crepitano come la fiamma che brucia la stoppia; sono come un popolo poderoso schierato in battaglia. 6 Davanti a loro i popoli sono in angoscia, ogni volto impallidisce. 7 Corrono come uomini prodi, scalano le mura come guerrieri; ognuno va diritto davanti a sé e non devia dal proprio sentiero; 8 nessuno spinge il suo vicino, ognuno avanza per la sua strada; si slanciano in mezzo alle frecce, non rompono le file. 9 Invadono la città, corrono sulle mura; salgono sulle case, entrano per le finestre come un ladro. 10 Davanti a loro trema la terra, i cieli sono scossi, il sole e la luna si oscurano, le stelle ritirano il loro splendore. 11 L’Eterno fa sentire la sua voce davanti al suo esercito, perché il suo campo è immenso e l’esecutore della sua parola è potente. Sì, il giorno dell’Eterno è grande, oltremodo terribile; chi lo potrà sostenere?

12 "Tuttavia, anche adesso", dice l’Eterno, "tornate a me con tutto il vostro cuore, con digiuni, con pianti, con lamenti!". 13 Stracciatevi il cuore, non le vesti; tornate all’Eterno, al vostro Dio, poiché egli è misericordioso e pietoso, lento all’ira e pieno di bontà, e si pente del male che manda. 14 Può darsi che egli torni e si penta, lasciando dietro a sé una benedizione, delle offerte e delle libazioni per l’Eterno, per il vostro Dio. 15 Suonate la tromba in Sion, proclamate un digiuno, convocate un’assemblea solenne! 16 Radunate il popolo, santificate un’assemblea! Radunate i vecchi, i fanciulli e quelli che poppano ancora! Esca lo sposo dalla sua camera e la sposa dalla camera nuziale! 17 Fra il portico e l’altare piangano i sacerdoti, ministri dell’Eterno, e dicano: "Risparmia, o Eterno, il tuo popolo, non esporre la tua eredità all’infamia, allo scherno delle nazioni! Perché dovrebbero dire fra i popoli: ‘Dov’è il loro Dio?’".

18 L’Eterno ha provato gelosia per il suo paese e ha avuto pietà del suo popolo. 19 L’Eterno ha risposto e ha detto al suo popolo: "Ecco, io vi manderò del grano, del vino, dell’olio, e voi ne sarete saziati; non vi esporrò più all’infamia tra le nazioni. 20 Allontanerò da voi il nemico che viene dal settentrione e lo respingerò in una terra arida e desolata; la sua avanguardia, verso il mare orientale; la sua retroguardia, verso il mare occidentale; la sua infezione salirà, aumenterà il suo fetore, perché ha fatto cose grandi.

21 Non temere, o terra del paese, gioisci, rallegrati, poiché l’Eterno ha fatto cose grandi! 22 Non temete, o bestie della campagna, perché i pascoli del deserto rinverdiscono, perché gli alberi portano il loro frutto, il fico e la vite producono abbondantemente! 23 Voi, figli di Sion, gioite, rallegratevi nell’Eterno, nel vostro Dio, perché vi dà la pioggia autunnale in giusta misura e fa cadere per voi la pioggia, quella autunnale e quella primaverile, come in passato. 24 Le aie saranno piene di grano e i tini traboccheranno di vino e di olio; 25 vi compenserò delle annate divorate dal grillo, dalla cavalletta, dalla locusta e dal bruco, il grande esercito che avevo mandato contro di voi. 26 Voi mangerete a sazietà e loderete il nome dell’Eterno, del vostro Dio, che avrà operato per voi delle meraviglie, e il mio popolo non sarà mai più coperto di vergogna. 27 Voi conoscerete che io sono in mezzo a Israele, che io sono l’Eterno, il vostro Dio, e non ce n’è nessun altro; il mio popolo non sarà mai più coperto di vergogna".

28 "Dopo questo, avverrà che io spargerò il mio Spirito sopra ogni carne, i vostri figli e le vostre figlie profetizzeranno, i vostri vecchi avranno dei sogni, i vostri giovani avranno delle visioni. 29 Anche sui servi e sulle serve, spanderò il mio Spirito in quei giorni. 30 Farò dei prodigi nei cieli e sulla terra: sangue, fuoco e colonne di fumo. 31 Il sole sarà cambiato in tenebre, la luna in sangue prima che venga il grande e terribile giorno dell’Eterno. 32 Avverrà che chiunque invocherà il nome dell’Eterno sarà salvato; poiché sul monte Sion e in Gerusalemme ci sarà salvezza, come ha detto l’Eterno, così pure fra i superstiti che l’Eterno chiamerà".

1 Sunați*Ier. 4:5. Vers. 15. din trâmbiță în Sion! Sunați*Num. 10:5,9. în gura mare pe muntele Meu cel sfânt, ca să tremure toți locuitorii țării! Căci vine ziua Domnului*Cap. 1:15.Obad. 15.Ţef. 1:14,15., este aproape! 2 O zi de întuneric*Amos 5:18,20. și negură mare, o zi de nori și de întunecime. Ca zorile dimineții se întinde peste munți un popor mare*Cap. 1:6. Vers. 5,11,25. și puternic cum*Exod 10:14. n-a mai fost din veac și nici în vremurile viitoare nu va mai fi. 3 Arde focul*Cap. 1:19,20. înaintea lui și pâlpâie flacăra după el. Înaintea lui, țara era ca o grădină a Edenului*Gen. 2:8;13:10.Is. 51:3. și, după el*Zah. 7:14., este un pustiu sterp; nimic nu-i scapă. 4 Parcă*Apoc. 9:7. sunt niște cai și aleargă ca niște călăreți. 5 Vin huruind*Apoc. 9:9. ca niște care pe munți și pârâie ca o flacără de foc când mistuie miriștea; par o puternică oștire*Vers. 2. gata de luptă. 6 Tremură popoarele înaintea lor și toate fețele îngălbenesc*Ier. 8:21.Plâng. 4:8.Naum 2:10.. 7 Aleargă ca niște războinici, se suie pe ziduri ca niște războinici, fiecare își vede de drumul lui și nu se abate din cărarea lui. 8 Nu se împing unii pe alții, fiecare ține șirul, se năpustesc prin săgeți și nu se opresc din mers. 9 Se răspândesc în cetate, aleargă pe ziduri, se suie pe case și intră*Ier. 9:21. pe ferestre ca un hoț*Ioan 10:1.. 10 Înaintea lor se cutremură pământul*Ps. 18:7., se zguduie cerurile, soarele*Is. 13:10.Ezec. 32:7. Vers. 31. Cap. 3:15.Mat. 24:29. și luna se întunecă și stelele își pierd lumina. 11 Domnul*Ier. 25:30. Cap. 3:16.Amos 1:2. face să tune glasul Lui înaintea oștirii Sale*Vers. 25., căci tabăra Lui este foarte mare și cel ce împlinește cuvântul este puternic*Ier. 50:34.Apoc. 18:8.. Dar mare este ziua Domnului*Ier. 30:7.Amos 5:18.Ţef. 1:15. și foarte înfricoșată. Cine*Num. 24:23.Mal. 3:2. o poate suferi? 12 „Dar chiar acum", zice Domnul, „întoarceți-vă*Ier. 4:1.Osea 12:6;14:1. la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset și bocet!" 13 Sfâșiați-vă inimile*Ps. 34:18;51:17., nu hainele*Gen. 37:34.2 Sam. 1:11.Iov 1:20., și întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul vostru! Căci El este milostiv*Exod 34:6.Ps. 86:5,15.Iona 4:2. și plin de îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătate și-I pare rău de relele pe care le trimite. 14 Cine știe*Ios. 14:12.2 Sam. 12:22.2 Împ. 19:4.Amos 5:15.Iona 3:9.Ţef. 2:3. dacă nu Se va întoarce și nu Se va căi? Cine știe dacă nu va lăsa după El o binecuvântare*Is. 65:8.Hag. 2:19., daruri de mâncare*Cap. 1:9,13. și jertfe de băutură pentru Domnul Dumnezeul vostru? 15 Sunați*Num. 10:3. Vers. 1. cu trâmbița în Sion! Vestiți*Cap. 1:14. un post, chemați o adunare de sărbătoare! 16 Strângeți poporul, țineți o adunare sfântă*Exod 19:10,22.! Aduceți*Cap. 1:14. pe bătrâni, strângeți*2 Cron. 20:13. copiii și chiar pruncii de la țâță! Să iasă*1 Cor. 7:5. mirele din cămara lui și mireasa din odaia ei! 17 Preoții, slujitorii Domnului, să plângă între tindă*Ezec. 8:16.Mat. 23:35. și altar și să zică: „Doamne, îndură-Te*Exod 32:11,12.Deut. 9:26-29. de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n-o face de batjocura popoarelor! Pentru ce*Ps. 42:10;79:10;115:2.Mica 7:10. să se zică printre neamuri: ‘Unde este Dumnezeul lor?’"

18 Domnul a fost plin de râvnă*Zah. 1:14;8:2. pentru țara Lui și S-a îndurat*Deut. 32:36.Is. 60:10. de poporul Său. 19 Domnul a răspuns și a zis poporului Său: „Iată, vă trimit*Cap. 1:10.Mal. 3:10-12. grâu, must și untdelemn proaspăt, ca să vă săturați de ele, și nu vă voi mai face de ocară între neamuri. 20 Voi*Exod 10:19. depărta de la voi pe vrăjmașul de la miazănoapte*Ier. 1:14., îl voi izgoni spre un pământ fără apă și pustiu, îi voi împinge partea dinainte a oștirii lui în*Ezec. 47:18.Zah. 14:8. marea de răsărit și coada oștirii, în marea de apus*Deut. 11:24., iar duhoarea lui se va ridica în sus și mirosul lui de putregai se va înălța în văzduh, căci s-a crezut grozav." 21 Nu te teme, pământule, ci bucură-te și veselește-te, căci Domnul face lucruri mari! 22 Nu vă temeți, fiare de pe câmp*Cap. 1:18,20., căci islazurile*Zah. 8:12. Cap. 1:19. pustiei iarăși vor înverzi, pomii își vor da roadele, smochinul și vița își vor da rodul lor! 23 Și voi, copii ai Sionului, bucurați-vă și veseliți-vă*Is. 41:16;61:10.Hab. 3:18.Zah. 10:7. în Domnul Dumnezeul vostru, căci El vă va da*Lev. 26:4.Deut. 11:14;28:12. ploaie la vreme*Iac. 5:7., vă va trimite ploaie timpurie și târzie, ca odinioară. 24 Ariile se vor umple de grâu, vor geme tocitoarele și teascurile de must și de untdelemn. 25 „Vă voi răsplăti astfel anii pe care*Cap. 1:4. Vers. 11. i-au mâncat lăcustele arbeh, ielec, hasil și gazam, oștirea Mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră. 26 Veți mânca*Lev. 26:5.Ps. 22:26.Lev. 26:26.Mica 6:14. și vă veți sătura și veți lăuda Numele Domnului Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi, și poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară! 27 Și veți ști*Cap. 3:17. că Eu sunt în mijlocul*Lev. 26:11,12.Ezec. 37:26-28. lui Israel, că Eu sunt*Is. 45:5,21,22.Ezec. 39:22,28. Domnul Dumnezeul vostru și nu este altul afară de Mine. Și poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară. 28 După aceea*Is. 44:3.Ezec. 39:29.Fapte 2:17., voi turna*Zah. 12:10.Ioan 7:39. Duhul Meu peste orice făptură; fiii*Is. 54:13. și fiicele*Fapte 21:9. voastre vor proroci, bătrânii voștri vor visa vise și tinerii voștri vor avea vedenii. 29 Chiar și peste robi și peste roabe*1 Cor. 12:13.Gal. 3:28.Col. 3:11. voi turna Duhul Meu în zilele acelea. 30 Voi face să se vadă semne*Mat. 24:29.Marcu 13:24.Luca 21:11,25. în ceruri și pe pământ: sânge, foc și stâlpi de fum; 31 soarele*Is. 13:9,10. Vers. 10. Cap. 3:1,15.Mat. 24:29.Marcu 13:24.Luca 21:25.Apoc. 6:12. se va preface în întuneric și luna, în sânge înainte*Mal. 4:5. de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată. 32 Atunci, oricine*Rom. 10:13. va chema Numele Domnului va fi mântuit. Căci mântuirea va fi pe muntele Sionului*Is. 46:13;59:20.Obad. 17.Rom. 11:26. și la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, și între cei rămași*Is. 11:11,16.Ier. 31:7.Mica 4:7;5:3,7,8.Rom. 9:27;11:5,7. pe care-i va chema Domnul.