1 Nell’ottavo mese del secondo anno di Dario, la parola dell’Eterno fu rivolta al profeta Zaccaria, figlio di Berechia, figlio di Iddo, in questi termini: 2 "L’Eterno si è molto adirato contro i vostri padri. 3 Tu, dunque, di’ loro: Così parla l’Eterno degli eserciti: ‘Tornate a me’, dice l’Eterno degli eserciti, ‘e io tornerò a voi’; dice l’Eterno degli eserciti. 4 ‘Non siate come i vostri padri, ai quali i profeti precedenti si rivolgevano dicendo: Così parla l’Eterno degli eserciti: - Tornate indietro dalle vostre vie malvagie, dalle vostre malvagie azioni! Ma essi non diedero ascolto e non prestarono attenzione a me’, dice l’Eterno. 5 ‘I vostri padri dove sono? E i profeti potevano forse vivere per sempre? 6 Ma le mie parole e i miei decreti, che avevo affidato ai profeti, miei servitori, non arrivarono forse a colpire i vostri padri? Allora essi si convertirono, e dissero: L’Eterno degli eserciti ci ha trattati secondo le nostre vie e secondo le nostre azioni, come aveva deciso di fare’".

7 Nel ventiquattresimo giorno dell’undicesimo mese, che è il mese di Sebat, nel secondo anno di Dario, la parola dell’Eterno fu rivolta a Zaccaria, figlio di Berechia, figlio di Iddo, il profeta, in questi termini: 8 Di notte io ebbi una visione; ecco un uomo in groppa a un cavallo rosso; egli stava fra le piante di mirto in una valle profonda; dietro di lui c’erano dei cavalli rossi, sauri e bianchi. 9 Io dissi: "Che significano queste cose, mio signore?". L’angelo che parlava con me mi disse: "Io ti farò vedere che cosa significano queste cose". 10 L’uomo che stava fra le piante di mirto prese a dire: "Questi sono quelli che l’Eterno ha mandato a percorrere la terra". 11 Quelli si rivolsero all’angelo dell’Eterno che stava fra le piante di mirto e dissero: "Noi abbiamo percorso la terra, ed ecco tutta la terra è in riposo e tranquilla". 12 Allora l’angelo dell’Eterno disse: "Eterno degli eserciti, fino a quando non avrai pietà di Gerusalemme e delle città di Giuda, contro le quali sei stato indignato durante questi settant’anni?". 13 E l’Eterno rivolse all’angelo che parlava con me delle buone parole, delle parole di conforto. 14 Allora l’angelo che parlava con me mi disse: "Grida e di’: Così parla l’Eterno degli eserciti: ‘Io provo una grande gelosia per Gerusalemme e per Sion; 15 provo un grande sdegno contro le nazioni che se ne stanno ora tranquille e che, quando io m’indignai un poco contro di essa, contribuirono ad accrescere la sua disgrazia’. 16 Perciò così parla l’Eterno: ‘Io mi rivolgo di nuovo a Gerusalemme con compassione; la mia casa sarà ricostruita’, dice l’Eterno degli eserciti, ‘e la corda sarà di nuovo tesa su Gerusalemme’. 17 Grida ancora, e di’: Così parla l’Eterno degli eserciti: ‘Le mie città traboccheranno ancora di beni, l’Eterno consolerà ancora Sion e sceglierà ancora Gerusalemme’".

18 Poi alzai gli occhi, guardai, ed ecco quattro corna. 19 Chiesi all’angelo che parlava con me: "Cosa sono queste?". Egli mi rispose: "Queste sono le corna che hanno disperso Giuda, Israele e Gerusalemme". 20 L’Eterno mi fece vedere quattro fabbri. 21 Io chiesi: "Questi che vengono a fare?". Egli rispose e mi disse: "Quelle sono le corna che hanno disperso Giuda, tanto che nessuno alzava più il capo; ma questi vengono per spaventarle, per abbattere le corna delle nazioni che hanno alzato il loro corno contro il paese di Giuda per disperderne gli abitanti".

1 În luna a opta, în*Ezra 4:24.Hag. 1:1. anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia*Ezra 5:1.Mat. 23:35., fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: 2 „Domnul S-a mâniat foarte tare pe părinții voștri. 3 Spune-le dar: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Întoarceți-vă*Ier. 25:5;35:15.Mica 7:19.Mal. 3:7.Luca 15:20.Iac. 4:8. la Mine», zice Domnul oștirilor, «și Mă voi întoarce și Eu la voi», zice Domnul oștirilor. 4 «Nu fiți ca părinții voștri, cărora le vorbeau*2 Cron. 36:15,16. prorocii de mai înainte, zicând: ‹Așa vorbește Domnul oștirilor: „Întoarceți-vă*Is. 31:6.Ier. 3:12;18:11.Ezec. 18:30.Osea 14:1. de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele!"› Dar n-au ascultat și n-au luat aminte la Mine», zice Domnul. 5 «Unde sunt acum părinții voștri? Și puteau prorocii să trăiască veșnic? 6 Totuși cuvintele*Is. 55:1. Mele și poruncile pe care le dădusem slujitorilor Mei, prorocii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinții voștri? Și atunci ei s-au întors și au zis: ‹Domnul oștirilor ne-a făcut cum*Plâng. 1:18;2:17. hotărâse să ne facă, după căile și faptele noastre!›»’"

7 În a douăzeci și patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Șebat, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: 8 M-am uitat noaptea și iată că un om*Ios. 5:13.Apoc. 6:4. era călare pe un cal roșu și stătea între mirți într-un umbrar; în urma lui erau niște cai roșii*Cap. 6:2-7., murgi și albi. 9 Am întrebat: „Ce înseamnă caii aceștia, domnul meu?" Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Îți voi arăta ce înseamnă caii aceștia!" 10 Omul care stătea între mirți a luat cuvântul și a zis: „Aceștia*Evr. 1:14. sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere pământul!" 11 Și*Ps. 103:20,21. ei au vorbit Îngerului Domnului, care stătea între mirți, și au zis: „Am cutreierat pământul și iată că tot pământul este în pace și liniștit!" 12 Atunci, Îngerul Domnului a luat cuvântul și a zis: „Doamne*Ps. 102:13.Apoc. 6:10. al oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, pe care Te-ai mâniat în acești șaptezeci de ani*Ier. 25:11,12.Dan. 9:2. Cap. 7:5.?" 13 Domnul a răspuns cu vorbe bune*Ier. 29:10., cu vorbe de mângâiere, îngerului care vorbea cu mine. 14 Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Strigă și zi: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Sunt plin de o mare gelozie*Ioel 2:18. Cap. 8:2. pentru Ierusalim și pentru Sion 15 și sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate, căci Mă mâniasem numai puțin*Is. 47:6., dar ele au ajutat spre nenorocire.» 16 De aceea așa vorbește Domnul: «Mă întorc*Is. 12:1;54:8. Cap. 2:10;8:3. cu îndurare către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăși în el și funia*Cap. 2:1,2. de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului.»’ 17 Strigă din nou și zi: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Cetățile Mele vor avea iarăși belșug de bunătăți, Domnul va mângâia iarăși Sionul*Is. 51:3., va alege iarăși*Is. 14:1. Cap. 2:12;3:2. Ierusalimul.»’" 18 Am ridicat ochii și m-am uitat, și iată că erau patru coarne. 19 Am întrebat îngerul care vorbea cu mine: „Ce înseamnă coarnele acestea?" Și el mi-a zis: „Acestea*Ezra 4:1,4,7;5:3. sunt coarnele care au risipit pe Iuda, pe Israel și Ierusalimul." 20 Domnul mi-a arătat patru fierari. 21 Eu am întrebat: „Ce vor să facă aceștia?" Și el a zis: „Aceștia vin să sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; fierarii aceștia au venit să sperie și să taie coarnele neamurilor care au ridicat cornul*Ps. 75:4,5. împotriva țării lui Iuda ca să-i risipească locuitorii."