1 Cantique. Psaume de David. Mon coeur est affermi, ô Dieu! Je chanterai, je ferai retentir mes instruments: c'est ma gloire!2 Réveillez-vous, mon luth et ma harpe! Je réveillerai l'aurore.3 Je te louerai parmi les peuples, Eternel! Je te chanterai parmi les nations.4 Car ta bonté s'élève au-dessus des cieux, Et ta fidélité jusqu'aux nues.5 Elève-toi sur les cieux, ô Dieu! Et que ta gloire soit sur toute la terre!6 Afin que tes bien-aimés soient délivrés, Sauve par ta droite, et exauce-nous!7 Dieu a dit dans sa sainteté: Je triompherai, Je partagerai Sichem, je mesurerai la vallée de Succoth;8 A moi Galaad, à moi Manassé; Ephraïm est le rempart de ma tête, Et Juda, mon sceptre;9 Moab est le bassin où je me lave; Je jette mon soulier sur Edom; Je pousse des cris de joie sur le pays des Philistins!10 Qui me mènera dans la ville forte? Qui me conduit à Edom?11 N'est-ce pas toi, ô Dieu, qui nous as repoussés, Et qui ne sortais plus, ô Dieu, avec nos armées?12 Donne-nous du secours contre la détresse! Le secours de l'homme n'est que vanité.13 Avec Dieu, nous ferons des exploits; Il écrasera nos ennemis.

1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!2 Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.4 Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!6 Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!``10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.