1 Psaume. Cantique pour le jour du sabbat. Il est beau de louer l'Eternel, Et de célébrer ton nom, ô Très-Haut!

2 D'annoncer le matin ta bonté, Et ta fidélité pendant les nuits,

3 Sur l'instrument à dix cordes et sur le luth, Aux sons de la harpe.

4 Tu me réjouis par tes oeuvres, ô Eternel! Et je chante avec allégresse l'ouvrage de tes mains.

5 Que tes oeuvres sont grandes, ô Eternel! Que tes pensées sont profondes!

6 L'homme stupide n'y connaît rien, Et l'insensé n'y prend point garde.

7 Si les méchants croissent comme l'herbe, Si tous ceux qui font le mal fleurissent, C'est pour être anéantis à jamais.

8 Mais toi, tu es le Très-Haut, A perpétuité, ô Eternel!

9 Car voici, tes ennemis, ô Eternel! Car voici, tes ennemis périssent; Tous ceux qui font le mal sont dispersés.

10 Et tu me donnes la force du buffle; Je suis arrosé avec une huile fraîche.

11 Mon oeil se plaît à contempler mes ennemis, Et mon oreille à entendre mes méchants adversaires.

12 Les justes croissent comme le palmier, Ils s'élèvent comme le cèdre du Liban.

13 Plantés dans la maison de l'Eternel, Ils prospèrent dans les parvis de notre Dieu;

14 Ils portent encore des fruits dans la vieillesse, Ils sont pleins de sève et verdoyants,

15 Pour faire connaître que l'Eternel est juste. Il est mon rocher, et il n'y a point en lui d'iniquité.

1 (Un psalm. O cîntare pentru ziua Sabatului.) Frumos este să lăudăm pe Domnul, şi să mărim Numele Tău, Prea Înalte,

2 să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea credincioşia Ta,

3 cu instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta, în sunetele arfei.

4 Căci Tu mă înveşeleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cînt de veselie, cînd văd lucrarea mînilor Tale.

5 Cît de mari sînt lucrările Tale, Doamne, şi cît de adînci sînt gîndurile Tale!

6 Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

7 Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

8 Dar Tu, Doamne, eşti înalţat în veci de veci!

9 Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.

10 Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului, şi m'ai stropit cu untdelemn proaspăt.

11 Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de protivnicii mei cei răi.

12 Cel fără prihană înverzeşte ca finicul, şi creşte ca cedrul din Liban.

13 Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.

14 Ei aduc roade şi la bătrîneţă, sînt plini de suc şi verzi,

15 ca să arate că Domnul este drept, El Stînca mea, în care nu este nelegiuire.