1 Cantique. Psaume des fils de Koré. L'Eternel est grand, il est l'objet de toutes les louanges, Dans la ville de notre Dieu, sur sa montagne sainte.2 Belle est la colline, joie de toute la terre, la montagne de Sion; Le côté septentrional, c'est la ville du grand roi.3 Dieu, dans ses palais, est connu pour une haute retraite.4 Car voici, les rois s'étaient concertés: Ils n'ont fait que passer ensemble.5 Ils ont regardé, tout stupéfaits, Ils ont eu peur, et ont pris la fuite.6 Là un tremblement les a saisis, Comme la douleur d'une femme qui accouche.7 Ils ont été chassés comme par le vent d'orient, Qui brise les navires de Tarsis.8 Ce que nous avions entendu dire, nous l'avons vu Dans la ville de l'Eternel des armées, Dans la ville de notre Dieu: Dieu la fera subsister à toujours. -Pause.9 O Dieu, nous pensons à ta bonté Au milieu de ton temple.10 Comme ton nom, ô Dieu! Ta louange retentit jusqu'aux extrémités de la terre; Ta droite est pleine de justice.11 La montagne de Sion se réjouit, Les filles de Juda sont dans l'allégresse, A cause de tes jugements.12 Parcourez Sion, parcourez-en l'enceinte, Comptez ses tours,13 Observez son rempart, Examinez ses palais, Pour le raconter à la génération future.14 Voilà le Dieu qui est notre Dieu éternellement et à jamais; Il sera notre guide jusqu'à la mort.

1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.