1 Nā, i reira ētahi i taua wā, nāna i kōrero ki a ia ngā tāngata o Karirī, i whakaranua nei ō rātou toto e Pirato ki ā rātou patunga tapu. 2 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "E mea ana rānei koutou, he hara rawa aua tāngata o Karirī i ngā tāngata katoa o Karirī, nō te mea he pērā ō rātou mate? 3 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, kāhore; engari ki te kore koutou e rīpenetā, ka pērā anō hoki koutou katoa te mate. 4 Me taua tekau mā waru i horoa nei e te pourewa o Hiroama, ā, mate iho, e mea ana oti koutou, he hara rawa rātou i ngā tāngata katoa e noho ana i Hiruhārama? 5 Ko tāku tēnei ki a koutou, kāhore; engari ki te kore koutou e rīpenetā, ka pērā anō koutou katoa te mate."
6 Ā, i kōrerotia e ia tēnei kupu whakarite, "He piki tā tētahi tangata, he mea whakatō ki tāna māra wāina; nā, ka haere mai ia, ka rapu hua i runga, ā, kīhai i kitea. 7 Kātahi ia ka mea ki te kaimahi wāina, ‘Nā, ka toru ēnei ōku tau e haere mai ana ki te rapu hua i runga i tēnei piki, heoi, kāhore i kitea. Tuaina ki raro; hei aha i maumauria ai hoki te whenua?’
8 "Nā, ka whakahoki tērā, ka mea ki a ia, ‘E te ariki, waiho anō hoki i tēnei tau, kia keria rā anō e ahau ngā taha kia makā hoki he wairākau. 9 Ā, ki te whai hua ā houanga, ka waiho; ki te kāhore, māu e tua ki raro.’ "
10 Ā, i roto ia i tētahi o ngā whare karakia e whakaako ana i te hāpati. 11 Nā, ko tētahi wahine, he wairua ngoikore tōna, kotahi tekau mā waru ngā tau, piko tonu, kīhai rawa i āhei te whakatika ake. 12 Ā, nō te kitenga o Īhu i a ia, ka karanga atu ki a ia, ka mea ki a ia, "E kui, ka oti tōu ngoikore te whakamatara." 13 Nā, whakapākia iho e ia ōna ringa ki a ia, ā, kīhai i aha kua tika, whakakorōria ana i te Atua.
14 Nā, he riri nōna mō Īhu i whakaora i te hāpati, ka kōrero te rangatira o te whare karakia, ka mea ki te mano, "E ono ngā rā e tika ai te tangata te mahi. Hei reira koutou haere mai ai kia whakaorangia, kauaka i te hāpati."
15 Nā, ka whakahoki te Ariki ki a ia, ka mea, "E ngā tāngata tinihanga, e kore ianei tēnei tangata, tēnei tangata o koutou e wewete i tāna kau i te hāpati, i tāna kāihe rānei, ka ārahi atu ai i te tūranga ki te whakainu? 16 Kāhore rānei tēnei wahine, he tamāhine nei nā Āperahama, i herea nei e Hātana i ēnei tau tekau mā waru, e tika kia wetekina i tōna here i te rā hāpati?"
17 Ā, nō ka kōrerotia ēnei mea e ia, ka whakamā katoa te hunga e whakahē ana ki a ia, ā, hari katoa te mano ki ngā mea korōria katoa i meinga e ia.
18 Nā, ka mea ia, "He rite te rangatiratanga o te Atua ki te aha? Ā, me whakarite e ahau ki te aha? 19 He rite ki te pua nanī, i kawea e te tangata, i ruia ki tāna kāri; ā, ka tupu, ka whakarākau, nō ka noho ngā manu o te rangi ki ōna manga."
20 Ā, i mea anō ia, "Me whakarite e ahau te rangatiratanga o te Atua ki te aha? 21 He rite ki te rēwena i tangohia e tētahi wahine, ā, whaongia ana ki roto ki ngā mēhua parāoa e toru, nō ka rēwenatia katoa."
22 Ā, ka hāereerea e ia ngā pā, ngā kāinga, whakaako ai, me te ahu tonu ki Hiruhārama. 23 Nā, ka mea tētahi ki a ia, "E te Ariki, he torutoru koia te hunga e ora?"
Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, 24 "Kia kaha te tohe ki te tomo mā te kūwaha kūiti. Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, he tokomaha e whai ki te tomo, ā, e kore e taea. 25 Kia whakatika kau te tangata i te whare, kia tūtakina te tatau, kātahi koutou ka anga, ka tū i waho, ka pātuki ki te tatau, ka mea, ‘E te Ariki, uakina ki a mātou,’ nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a koutou, ‘Kāhore ahau i mōhio ki a koutou, nō hea rānei.’ 26 Ko reira koutou tīmata ai te mea, ‘Kua kai mātou, kua inu i tōu aroaro, i whakaako anō koe i ō mātou huarahi.’ 27 Ā, ka kī anō ia, ‘Ka mea atu ahau ki a koutou, kāhore ahau i mātau ki a koutou, nō hea rānei. Mawehe atu i ahau, e ngā kaimahi katoa i te kino.’
28 "Ko te wā tēnā o te tangi, o te tetēā o ngā niho, ina kite koutou i a Āperahama, i a Īhaka, i a Hākopa, i ngā poropiti katoa, kei te rangatiratanga o te Atua, ā, ko koutou kua makā ki waho. 29 Ā, ka haere mai rātou i te rāwhiti, i te hauāuru, i te hauraro, i te tonga, ka noho ki te rangatiratanga o te Atua 30 Nā, tērā ētahi ō muri e meinga ki mua, me ētahi ō mua ki muri."
31 I taua hāora anō ka tae mai ētahi Parihi, ka mea ki a ia, "Haere, whakarērea a konei; e hiahia ana hoki a Herora kia whakamatea koe."
32 Ka mea ia ki a rātou, "Haere, mea atu ki taua pokiha, ‘Nā, tēnei ahau te pei rēwera nei, te mahi nei i te mahi whakaora āianei, āpōpō, ā, i te toru o ngā rā ka oti tāku. 33 Otiia, me hāereere ahau āianei, āpōpō, ā tahi rā; e kore hoki e āhei kia mate he poropiti i waho o Hiruhārama.’
34 "E Hiruhārama, e Hiruhārama, e whakamate nei i ngā poropiti, e āki nei ki te kāmaka i te hunga e tonoa ana ki a koe; anō te tini o āku meatanga kia whakaminea āu tamariki, kia pērātia me te heihei e whakamine nei i āna pī ki raro ki ōna parirau, ā, kīhai koutou i pai! 35 Nā, ka mahue atu ki a koutou tō koutou whare kia takoto noa ana. He pono tāku e mea nei ki a koutou, e kore koutou e kite i ahau, kia tae mai rā anō te rā e mea ai koutou, ‘Ka whakapaingia ia e haere mai ana i runga i te ingoa o te Ariki.’ "
1 Y EN este mismo tiempo estaban allí unos que le contaban acerca de los Galileos, cuya sangre 13.1 cp. 3.1.Pilato había mezclado con sus sacrificios.
2 Y respondiendo Jesús, les dijo: 13.2 Hch. 28.4.¿Pensáis que estos Galileos, porque han padecido tales cosas, hayan sido más pecadores que todos los Galileos?
3 No, os digo; antes si no os arrepintiereis, todos pereceréis igualmente.
4 O aquellos dieciocho, sobre los cuales cayó la torre en 13.4 Neh. 3.15.Siloé, y los mató, ¿pensáis que ellos fueron más deudores que todos los hombres que habitan en Jerusalem?
5 No, os digo; antes si no os arrepintiereis, todos pereceréis asimismo.
6 Y dijo esta parábola: 13.6 Is. 5.2. Mt. 21.19. Mr. 11.13.Tenía uno una higuera plantada en su viña, y vino á buscar fruto en ella, y no lo halló.
7 Y dijo al viñero: He aquí tres años ha que vengo á buscar fruto en esta higuera, y no lo hallo; 13.7 Mt. 3.10.córtala, ¿por qué ocupará aún la tierra?
8 El entonces respondiendo, le dijo: Señor, déjala aún este año, hasta que la excave, y estercole.
9 Y si hiciere fruto, bien; y si no, la cortarás después.
10 Y enseñaba en una sinagoga en sábado.
11 Y he aquí una mujer que tenía 13.11 ver. 16. Hch. 16.16.espíritu de enfermedad dieciocho años, y andaba agobiada, que en ninguna manera se podía enhestar.
12 Y como Jesús la vió, llamóla, y díjole: Mujer, libre eres de tu enfermedad.
13 Y puso las manos sobre ella; y luego se enderezó, y glorificaba á Dios.
14 Y respondiendo 13.14 Mr. 5.22.el príncipe de la sinagoga, 13.14 Jn. 5.10.enojado de que Jesús hubiese curado en sábado, dijo á la compañía: 13.14 Ex. 20.9.Seis días hay en que es necesario obrar: en estos, pues, venid y sed curados, y no en días de sábado.
15 Entonces el Señor le respondió, y dijo: Hipócrita, 13.15 cp. 14.5.cada uno de vosotros ¿no desata en sábado su buey ó su asno del pesebre, y lo lleva á beber?
16 Y 13.16 cp. 19.9.a esta hija de Abraham, que he aquí 13.16 Mt. 24.51.Satanás la había ligado dieciocho años, ¿no convino desatar la de esta ligadura en día de sábado?
17 Y diciendo estas cosas, se avergonzaban todos sus adversarios: mas todo el pueblo se gozaba de todas 13.17 cp. 18.43.las cosas gloriosas que eran por él hechas.
18 Y dijo: 13.18 Mt. 13.31-33. Mr. 4.30-32.¿A qué es semejante el reino de Dios, y á qué le compararé?
19 Semejante es al grano de la mostaza, que tomándo lo un hombre lo metió en su huerto; y creció, y fué hecho árbol grande, y las aves del cielo hicieron nidos en sus ramas.
20 Y otra vez dijo: ¿A qué compararé el reino de Dios?
21 Semejante es á la levadura, 13.21 Mt. 13.33.que tomó una mujer, y la escondió en tres medidas de harina, hasta que todo hubo fermentado.
22 Y pasaba por todas las ciudades y aldeas, enseñando, y caminando á Jerusalem.
23 Y díjole uno: Señor, ¿son 13.23 1 Co. 1.18. 2 Co. 2.15.pocos los que se salvan? Y él les dijo:
24 Porfiad 13.24 Mt. 7.13.a entrar por la puerta angosta; porque os digo que muchos procurarán entrar, y no podrán.
25 Después que el padre de familia se levantare, y 13.25 Mt. 25.10.cerrare la puerta, y comenzareis á estar fuera, y llamar á la puerta, diciendo: Señor, Señor, ábrenos; y respondiendo os dirá: 13.25 Mt. 7.23.No os conozco de dónde seáis.
26 Entonces comenzaréis á decir: Delante de ti 13.26 cp. 5.29 y 7.36 y 14.1.hemos comido y bebido, y en nuestras plazas enseñaste;
27 Y os dirá: Dígoos que no os conozco de dónde seáis; apartaos de mí todos los obreros de iniquidad.
28 Allí 13.28 Mt. 8.12.será el llanto y el crujir de dientes, 13.28 Mt. 8.11.cuando viereis á Abraham, y á Isaac, y á Jacob, y á todos los profetas en el reino de Dios, y vosotros excluídos.
29 Y vendrán del Oriente y del Occidente, del Norte y del Mediodía, y se sentarán á la mesa en el reino de Dios.
30 Y he aquí, 13.30 Mt. 19.30.son postreros los que eran los primeros; y son primeros los que eran los postreros
31 Aquel mismo día llegaron unos de los Fariseos, diciéndole: Sal, y vete de aquí, porque Herodes te quiere matar.
32 Y les dijo: Id, y decid á aquella zorra: He aquí, echo fuera demonios y acabo sanidades hoy y mañana, y al tercer día 13.32 He. 2.10 y 5.9 y 11.40.soy consumado.
33 Empero es menester que 13.33 Jn. 11.9.hoy, y mañana, y pasado mañana camine; porque no es posible que profeta muera fuera de Jerusalem.
34 ¡Jerusalem, Jerusalem! 13.34 Mt. 23.37-39.que matas á los profetas, y apedreas á los que son enviados á ti: ¡cuántas veces quise juntar tus hijos, como la gallina sus pollos debajo de sus alas, y no quisiste!
35 He aquí, 13.35 Sal. 69.25. Mi. 3.12.os es dejada vuestra casa desierta: y os digo que no me veréis hasta que venga tiempo cuando digáis: 13.35 Sal. 118.26. Mt. 21.9 y 23.39. Mr. 11.9. cp. 19.38. Jn. 12.13.Bendito el que viene en nombre del Señor.