1 E sucedeu que, voltando Saul de perseguir os filisteus, anunciaram-lhe, dizendo: Eis que Davi está no deserto de En-Gedi.

2 Então tomou Saul três mil homens, escolhidos dentre todo o Israel, e foi em busca de Davi e dos seus homens, até sobre os cumes das penhas das cabras montesas. 3 E chegou a uns currais de ovelhas no caminho, onde estava uma caverna; e entrou nela Saul, a cobrir seus pés; e Davi e os seus homens estavam nos fundos da caverna. 4 Então os homens de Davi lhe disseram: Eis aqui o dia, do qual o Senhor te diz: Eis que te dou o teu inimigo nas tuas mãos, e far-lhe-ás como te parecer bem aos teus olhos. E levantou-se Davi, e mansamente cortou a orla do manto de Saul.

5 Sucedeu, porém, que depois o coração doeu a Davi, por ter cortado a orla do manto de Saul. 6 E disse aos seus homens: O Senhor me guarde de que eu faça tal coisa ao meu senhor, ao ungido do Senhor, estendendo eu a minha mão contra ele; pois é o ungido do Senhor.

7 E com estas palavras Davi conteve os seus homens, e não lhes permitiu que se levantassem contra Saul; e Saul se levantou da caverna, e prosseguiu o seu caminho.

8 Depois também Davi se levantou, e saiu da caverna, e gritou por detrás de Saul, dizendo: Rei, meu senhor! E, olhando Saul para trás, Davi se inclinou com o rosto em terra, e se prostrou.

9 E disse Davi a Saul: Por que dás tu ouvidos às palavras dos homens que dizem: Eis que Davi procura o teu mal?

10 Eis que este dia os teus olhos viram, que o Senhor hoje te pôs em minhas mãos nesta caverna, e alguns disseram que te matasse; porém a minha mão te poupou; porque disse: Não estenderei a minha mão contra o meu senhor, pois é o ungido do Senhor. 11 Olha, pois, meu pai, vê aqui a orla do teu manto na minha mão; porque cortando-te eu a orla do manto, não te matei. Sabe, pois, e vê que não há na minha mão nem mal nem rebeldia alguma, e não pequei contra ti; porém tu andas à caça da minha vida, para ma tirares. 12 Julgue o Senhor entre mim e ti, e vingue-me o Senhor de ti; porém a minha mão não será contra ti. 13 Como diz o provérbio dos antigos: Dos ímpios procede a impiedade; porém a minha mão não será contra ti. 14 Após quem saiu o rei de Israel? A quem persegues? A um cão morto? A uma pulga? 15 O Senhor, porém, será juiz, e julgará entre mim e ti, e verá, e advogará a minha causa, e me defenderá da tua mão.

16 E sucedeu que, acabando Davi de falar a Saul todas estas palavras, disse Saul: É esta a tua voz, meu filho Davi? Então Saul levantou a sua voz e chorou.

17 E disse a Davi: Mais justo és do que eu; pois tu me recompensaste com bem, e eu te recompensei com mal.

18 E tu mostraste hoje que procedeste bem para comigo, pois o Senhor me tinha posto em tuas mãos, e tu não me mataste. 19 Porque, quem há que, encontrando o seu inimigo, o deixaria ir por bom caminho? O Senhor, pois, te pague com bem, por isso que hoje me fizeste. 20 Agora, pois, eis que bem sei que certamente hás de reinar, e que o reino de Israel há de ser firme na tua mão. 21 Portanto agora jura-me pelo Senhor que não desarraigarás a minha descendência depois de mim, nem desfarás o meu nome da casa de meu pai.

22 Então jurou Davi a Saul. E foi Saul para a sua casa; porém Davi e os seus homens subiram ao lugar forte.

1 Când s-a întors Saul*Cap. 23:28. de la urmărirea filistenilor, au venit și i-au spus: „Iată că David este în pustia En-Ghedi." 2 Saul a luat trei mii de oameni aleși din tot Israelul și s-a dus*Ps. 38:12. să caute pe David și pe oamenii lui până pe stâncile țapilor sălbatici. 3 A ajuns la niște stâne de oi, care erau lângă drum, și acolo era o peșteră în care a intrat*Ps. 141:6. să doarmă*Jud. 3:24.. David și oamenii lui erau*Ps. 57, titlu; 142, titlu. în fundul peșterii. 4 Oamenii lui*Cap. 26:8. David i-au zis: „Iată ziua în care Domnul îți zice: ‘Dau pe vrăjmașul tău în mâinile tale; fă-i ce-ți va plăcea.’" David s-a sculat și a tăiat încet colțul hainei lui Saul. 5 După aceea, inima*2 Sam. 24:10. îi bătea, pentru că tăiase colțul hainei lui Saul. 6 Și a zis oamenilor săi: „Să mă*Cap. 26:11. ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o așa faptă ca să pun mâna pe el! Căci el este unsul Domnului." 7 Cu aceste cuvinte, David a oprit*Ps. 7:4.Mat. 5:44.Rom. 12:17,19. pe oamenii săi și i-a împiedicat să se arunce asupra lui Saul. Apoi Saul s-a sculat să iasă din peșteră și și-a văzut înainte de drum. 8 După aceea, David s-a sculat și a ieșit din peșteră. El a început să strige atunci după Saul: „Împărate, domnul meu!" Saul s-a uitat înapoi, și David s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat. 9 David a zis lui Saul: „De ce asculți*Ps. 141:6.Prov. 16:28;17:9. tu de vorbele oamenilor care zic: ‘David îți vrea răul’? 10 Vezi acum cu ochii tăi că Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peșteră. Oamenii mei mă îndemnau să te omor, dar te-am cruțat și am zis: ‘Nu voi pune mâna pe domnul meu, căci este unsul Domnului.’ 11 Uite, părintele meu, uite colțul hainei tale în mâna mea. Fiindcă ți-am tăiat colțul hainei și nu te-am ucis, să știi și să vezi că în purtarea mea nu este nici răutate*Ps. 7:3;35:7., nici răzvrătire și că n-am păcătuit împotriva ta. Totuși tu îmi întinzi curse*Cap. 26:20., ca să-mi iei viața. 12 Judece*Gen. 16:5.Jud. 11:27. Cap. 26:10.Iov 5:8. Domnul între mine și tine și Domnul să mă răzbune pe tine, dar eu nu voi pune mâna pe tine. 13 ‘Răul de la cei răi vine’, zice vechea zicală. De aceea eu nu voi pune mâna pe tine. 14 Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmărești tu? Un câine*Cap. 17:43.2 Sam. 9:8. mort, un*Cap. 26:21. purice. 15 Domnul*Vers. 12. va judeca și va hotărî între mine și tine, El va*2 Cron. 24:22. vedea, El îmi va*Ps. 35:1;43:1;119:154.Mica 7:9. apăra pricina și El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mâna ta." 16 Când a sfârșit David de spus aceste vorbe lui Saul, Saul a zis: „Glasul*Cap. 26:17. tău este, fiule David?" Și Saul a ridicat glasul și a plâns. 17 Și a zis*Cap. 26:21. lui David: „Tu ești mai bun*Gen. 38:29. decât mine, căci tu mi-ai făcut*Mat. 5:44. bine, iar eu ți-am făcut rău. 18 Tu îți arăți azi bunătatea cu care te porți față de mine, căci Domnul*Cap. 26:23. mă dăduse în mâinile tale, și nu m-ai omorât. 19 Dacă întâlnește cineva pe vrăjmașul lui, îl lasă oare să-și urmeze drumul în liniște? Domnul să-ți răsplătească pentru ce mi-ai făcut în ziua aceasta! 20 Acum, iată, știu*Cap. 23:17. că tu vei domni și că împărăția lui Israel va rămâne în mâinile tale. 21 Jură-mi*Gen. 21:23. dar pe Domnul că*2 Sam. 21:6,8. nu-mi vei nimici sămânța mea după mine și că nu-mi vei șterge numele din casa tatălui meu." 22 David a jurat lui Saul. Apoi Saul a plecat acasă, iar David și oamenii lui s-au suit în locul întărit*Cap. 23:29..