1 My son, if thou art become surety for thy neighbor,
If thou hast stricken thy hands for a stranger;
2 Thou art snared with the words of thy mouth,
Thou art taken with the words of thy mouth.
3 Do this now, my son, and deliver thyself,
Seeing thou art come into the hand of thy neighbor:
Go, humble thyself, and importune thy neighbor;
4 Give not sleep to thine eyes,
Nor slumber to thine eyelids;
5 Deliver thyself as a roe from the hand of the hunter,
And as a bird from the hand of the fowler.
6 Go to the ant, thou sluggard;
Consider her ways, and be wise:
7 Which having no chief,
Overseer, or ruler,
8 Provideth her bread in the summer,
And gathereth her food in the harvest.
9 How long wilt thou sleep, O sluggard?
When wilt thou arise out of thy sleep?
10 Yet a little sleep, a little slumber,
A little folding of the hands to sleep:
11 So shall thy poverty come as a robber,
And thy want as an armed man.
12 A worthless person, a man of iniquity,
Is he that walketh with a perverse mouth;
13 That winketh with his eyes, that speaketh with his feet,
That maketh signs with his fingers;
14 In whose heart is perverseness,
Who deviseth evil continually,
Who soweth discord.
15 Therefore shall his calamity come suddenly;
On a sudden shall he be broken, and that without remedy.
16 There are six things which Jehovah hateth;
Yea, seven which are an abomination unto him:
17 Haughty eyes, a lying tongue,
And hands that shed innocent blood;
18 A heart that deviseth wicked purposes,
Feet that are swift in running to mischief,
19 A false witness that uttereth lies,
And he that soweth discord among brethren.
20 My son, keep the commandment of thy father,
And forsake not the law of thy mother:
21 Bind them continually upon thy heart;
Tie them about thy neck.
22 When thou walkest, it shall lead thee;
When thou sleepest, it shall watch over thee;
And when thou awakest, it shall talk with thee.
23 For the commandment is a lamp; and the law is light;
And reproofs of instruction are the way of life:
24 To keep thee from the evil woman,
From the flattery of the foreigner’s tongue.
25 Lust not after her beauty in thy heart;
Neither let her take thee with her eyelids.
26 For on account of a harlot a man is brought to a piece of bread;
And the adulteress hunteth for the precious life.
27 Can a man take fire in his bosom,
And his clothes not be burned?
28 Or can one walk upon hot coals,
And his feet not be scorched?
29 So he that goeth in to his neighbor’s wife;
Whosoever toucheth her shall not be unpunished.
30 Men do not despise a thief, if he steal
To satisfy himself when he is hungry:
31 But if he be found, he shall restore sevenfold;
He shall give all the substance of his house.
32 He that committeth adultery with a woman is void of understanding:
He doeth it who would destroy his own soul.
33 Wounds and dishonor shall he get;
And his reproach shall not be wiped away.
34 For jealousy is the rage of a man;
And he will not spare in the day of vengeance.
35 He will not regard any ransom;
Neither will he rest content, though thou givest many gifts.
1 Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
2 dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
3 fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...
6 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
7 Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
8 totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.
9 Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...
11 Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.
15 De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
16 Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:
17 ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,
18 inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.
20 Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
21 leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.
22 Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!
23 Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.
24 Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
25 N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?
29 Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.
30 Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;
31 Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
32 Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
33 Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;
35 nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.