2 Korintským 3

1 Začínáme opět sami sebe chváliti? Zdaliž potřebujeme, jako někteří, schvalujících listů k vám, nebo od vás k jiným? 2 List náš vy jste, napsaný v srdcích našich, kterýž znají a čtou všickni lidé. 3 Nebo to zjevné jest, že jste vy list Kristův, zpravený skrze přisluhování naše, napsaný ne černidlem, ale Duchem Boha živého, ne na dskách kamenných, ale na dskách srdce masitých. 4 Doufání pak takové máme skrze Krista k Bohu, 5 Ne že bychom dostateční byli mysliti něco sami z sebe, jakožto sami z sebe, ale dostatečnost naše z Boha jest. 6 Kterýžto i hodné nás učinil služebníky Nového Zákona, ne litery, ale Ducha. Nebo litera zabíjí, ale duch obživuje. 7 A poněvadž přisluhování smrti, literami vyryté na dskách kamenných, bylo slavné, tak že nemohli patřiti synové Izraelští v tvář Mojžíšovu, pro slávu oblíčeje jeho, kteráž pominouti měla, 8 I kterakž by tedy ovšem přisluhování Ducha nemělo býti slavné? 9 Nebo poněvadž přisluhování pomsty slavné bylo, mnohemť se více rozhojňuje v slávě přisluhování spravedlnosti. 10 Nebo to, což oslaveno bylo, aniž oslaveno bylo v té částce, u přirovnání převýšené slávy nového přisluhování. 11 Nebo poněvadž to pomíjející slavné bylo, mnohemť více to, což zůstává, jestiť slavné. 12 Protož majíce takovou naději, mnohé svobody užíváme, 13 A ne jako Mojžíš, kterýž kladl zástření na tvář svou, aby nepatřili synové Izraelští k cíli té věci pomíjející. 14 Ale ztupeni jsou smyslové jejich. Nebo až do dnešního dne to zastření v čítání Starého Zákona zůstává neodkryté; nebo skrze Krista toliko se odnímá. 15 Protož až do dnešního dne, když se čtou knihy Mojžíšovy, zastření jest položeno na jejich srdci. 16 Než jakž by se obrátilo ku Pánu, odňato bude zástření. 17 Nebo Pán Duch jest, a kdež jest Duch Páně, tuť i svoboda. 18 My pak všickni odkrytou tváří slávu Páně jakožto v zrcadle spatřujíce, v týž obraz proměněni býváme od slávy v slávu, jakožto od Ducha Páně.

Destoinicia apostolului

1 Începem*Cap. 5:12;10:8,12;12:11. noi iarăși să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuință, ca unii, de epistole*Fapte 18:27. de laudă către voi sau de la voi? 2 Voi*1 Cor. 9:2. sunteți epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii. 3 Voi sunteți arătați ca fiind epistola lui Hristos, scrisă*1 Cor. 3:5. de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște*Exod 24:12;34:1. table de piatră, ci pe niște*Ps. 40:8.Ier. 31:33.Ezec. 11:19;36:26.Evr. 8:10. table care sunt inimi de carne. 4 Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. 5 Nu*Ioan 15:5. Cap. 2:16. că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia*1 Cor. 15:10.Filip. 2:13. noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, 6 care ne-a și făcut în stare să fim slujitori*1 Cor. 3:5;15:10. Cap. 5:18.Efes. 3:7.Col. 1:25,29.1 Tim. 1:11,12.2 Tim. 1:11. ai unui legământ*Ier. 31:31.Mat. 26:28.Evr. 8:6,8. nou, nu al slovei*Rom. 2:27,29;7:6., ci al Duhului, căci slova*Rom. 3:20;4:15;7:9-11.Gal. 3:10. omoară, dar*Ioan 6:63.Rom. 8:2. Duhul dă viața.

Legământul cel nou și cel vechi

7 Acum, dacă slujba*Rom. 7:10. aducătoare de moarte, scrisă*Exod 34:1,28.Deut. 10:1. și săpată în pietre, era cu atâta slavă încât*Exod 34:29,30,35. fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feței lui Moise din pricina strălucirii feței lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8 cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba*Gal. 3:5. Duhului? 9 Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba*Rom. 1:17;3:21. aducătoare de neprihănire? 10 Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11 În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător! 12 Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm*Cap. 7:4.Efes. 6:19. cu multă îndrăzneală 13 și nu facem ca Moise, care*Exod 34:33,35. își punea o maramă peste față, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfârșitului a ceea ce era trecător*Rom. 10:4.Gal. 3:23.. 14 Dar ei au rămas greoi la minte*Is. 6:10.Mat. 13:11,14.Ioan 12:40.Fapte 28:26.Rom. 11:7,8,25. Cap. 4:4.: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos. 15 Da, până astăzi, când se citește Moise, rămâne o maramă peste inimile lor. 16 Dar ori de câte ori*Exod 34:34.Rom. 11:23,26. vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată*Is. 25:7.. 17 Căci Domnul*1 Cor. 15:45. Vers. 6. este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 18 Noi toți privim cu fața descoperită, ca*1 Cor. 13:12. într-o oglindă, slava*Cap. 4:4,6.1 Tim. 1:11. Domnului și suntem schimbați*Rom. 8:29.1 Cor. 15:49.Col. 3:10. în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.