2 Korintským 4

1 Protož majíce toto přisluhování, tak jakž jsme milosrdenství došli, neoblevujeme v něm. 2 Ale odmítáme ukrývání neslušnosti, nechodíce v chytrosti, aniž se lstivě obírajíce s slovem Božím, ale zjevováním pravdy v příjemnost uvodíce sebe u každého svědomí lidského před obličejem Božím. 3 Pakliť zakryté jest evangelium naše, před těmi, kteříž hynou, zakryté jest. 4 V nichžto Bůh světa tohoto oslepil mysli, totiž v nevěrných, aby se jim nezasvítilo světlo evangelium slávy Kristovy, kterýž jest obraz Boží. 5 Neboť ne sami sebe kážeme, ale Krista Ježíše Pána, sami pak o sobě pravíme, že jsme služebníci vaši pro Ježíše. 6 Bůh zajisté, kterýž rozkázal, aby se z temností světlo zablesklo, tenť jest se osvítil v srdcích našich, k osvícení známosti slávy Boží v tváři Ježíše Krista. 7 Mámeť pak poklad tento v nádobách hliněných, aby vyvýšenost moci byla Boží, a ne z nás. 8 Myť se všech stran úzkost máme, ale nebýváme cele potlačeni; v divných jsme nesnadnostech, ale nebýváme v tom pohlceni; 9 Protivenství trpíme, ale nebýváme opuštěni; býváme opovrženi, ale nehyneme. 10 Vždycky mrtvení Pána Ježíše na těle svém nosíme, aby i život Ježíšův na těle našem zjeven byl. 11 Vždycky zajisté my, kteříž živi jsme, na smrt býváme vydáváni pro Ježíše, aby i život Ježíšův zjeven byl na smrtelném těle našem. 12 A tak smrt v nás moc provodí, ale v vás život. 13 Majíce tedy téhož ducha víry, podle toho, jakž psáno jest: Uvěřil jsem, protož jsem mluvil, i myť věříme, protož i mluvíme, 14 Vědouce, že ten, kterýž vzkřísil Pána Ježíše, i nás skrze Ježíše vzkřísí a postaví s vámi. 15 Nebo to všecko pro vás se děje, aby ta přehojná milost skrze díků činění od mnohých věrných rozmohla se k slávě Boží. 16 Protož neoblevujeme, ale ačkoli zevnitřní člověk náš ruší se, však ten vnitřní obnovuje se den ode dne. 17 Nebo toto nynější lehoučké ssoužení naše převelmi veliké věčné slávy břímě nám působí, 18 Když nepatříme na ty věci, kteréž se vidí, ale na ty, kteréž se nevidí. Nebo ty věci, kteréž se vidí, jsou časné, ale které se nevidí, jsou věčné.

Propovăduirea Evangheliei

1 De aceea, fiindcă avem slujba aceasta*Cap. 3:6., după îndurarea*1 Cor. 7:25.1 Tim. 1:18. pe care am căpătat-o, noi nu cădem de oboseală. 2 Ca unii care am lepădat meșteșugirile rușinoase și ascunse, nu umblăm cu vicleșug și nu stricăm*Cap. 2:17.1 Tes. 2:3,5. Cuvântul lui Dumnezeu. Ci*Cap. 6:4,7;7:14., prin arătarea adevărului, ne*Cap. 5:11. facem vrednici să fim primiți de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu. 3 Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită*1 Cor. 1:18. Cap. 2:15.2 Tes. 2:10. pentru cei ce sunt pe calea pierzării, 4 a căror*Ioan 12:31;14:30;16:11.Efes. 6:12. minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul*Is. 6:10.Ioan 12:40. Cap. 3:14. veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina*Cap. 3:8,9,11,18. Vers. 6. Evangheliei slavei lui Hristos, care*Ioan 1:18;12:45;14:9.Filip. 2:6.Col. 1:15.Evr. 1:3. este chipul lui Dumnezeu. 5 Căci*1 Cor. 1:13,23;10:33. noi nu ne propovăduim pe noi înșine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi*1 Cor. 9:19. Cap. 1:24. suntem robii voștri, pentru Isus. 6 Căci Dumnezeu, care*Gen. 1:3. a zis: „Să lumineze lumina din întuneric", ne-a*2 Pet. 1:19. luminat inimile, pentru ca să facem*Vers. 4.1 Pet. 2:9. să strălucească lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos.

Greutățile slujbei

7 Comoara aceasta o purtăm în niște vase*Cap. 5:1. de lut, pentru ca*1 Cor. 2:3. Cap. 12:9. această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu, și nu de la noi. 8 Suntem încolțiți*Cap. 7:5. în toate chipurile, dar nu la strâmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; 9 prigoniți, dar nu părăsiți; trântiți jos*Ps. 37:24., dar nu omorâți. 10 Purtăm întotdeauna*1 Cor. 15:31. Cap. 1:5,9.Gal. 6:17.Filip. 3:10. cu noi, în trupul nostru, omorârea Domnului Isus, pentru ca*Rom. 8:17.2 Tim. 2:11,12.1 Pet. 4:13. și viața lui Isus să se arate în trupul nostru. 11 Căci noi cei vii totdeauna*Ps. 44:22.Rom. 8:36.1 Cor. 15:31,49. suntem dați la moarte din pricina lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 12 Astfel că în noi lucrează moartea*Cap. 13:9., iar în voi, viața. 13 Însă fiindcă avem același*Rom. 1:12.2 Pet. 1:1. duh de credință, potrivit cu ceea ce este scris: „Am crezut*Ps. 116:10., de aceea am vorbit!" și noi credem, și de aceea vorbim. 14 Și știm că Cel*Rom. 8:11.1 Cor. 6:14. ce a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi împreună cu Isus și ne va face să ne înfățișăm împreună cu voi. 15 Căci toate*1 Cor. 3:21. Cap. 1:6.Col. 1:24.2 Tim. 2:10. aceste lucruri se petrec în folosul vostru, pentru ca harul*Cap. 1:11;8:19;9:11,12. mare, căpătat prin mulți, să facă să sporească mulțumirile spre slava lui Dumnezeu.

Pricinile de încredere

16 De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru*Rom. 7:22.Efes. 3:16.Col. 3:10.1 Pet. 3:4. se înnoiește din zi în zi. 17 Căci întristările noastre ușoare*Mat. 5:12.Rom. 8:18.1 Pet. 1:6;5:10. de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă. 18 Pentru că noi nu ne uităm*Rom. 8:24. Cap. 5:7.Evr. 11:1. la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice.