2 Korintským 5

1 Víme zajisté, že byl-li by tohoto našeho zemského přebývání stánek zbořen, stavení od Boha máme, příbytek ne rukou udělaný, věčný v nebesích. 2 Pročež i v tomto stánku vzdycháme, v příbytek náš, kterýž jest s nebe, oblečeni býti žádajíce, 3 Jestliže však oblečení a ne nazí nalezeni budeme. 4 Nebo kteříž jsme v tomto stánku, lkáme, jsouce obtíženi, poněvadž bychom nechtěli svlečeni býti, ale přiodíni, aby pohlcena byla smrtelnost od života. 5 Ten pak, kdož nás tak k tomu způsobil, Bůhť jest, kterýž i dal nám závdavek Ducha svého. 6 Protož doufanlivé mysli vždycky jsouce, a vědouce, že dokudž pohostinu jsme v tomto těle, vzdáleni jsme ode Pána, 7 (Nebo skrze víru chodíme, a ne skrze vidění tváři Páně,) 8 Doufanlivéť pak mysli jsme, a oblibujeme raději vyjíti z těla a přijíti ku Pánu. 9 Protož i usilujeme buď v těle pohostinu jsouce, buďto z těla se berouce, jemu se líbiti. 10 Všickni my zajisté ukázati se musíme před soudnou stolicí Kristovou, aby přijal jeden každý odplatu za to, což skrze tělo působil, podle toho, jakž práce čí byla, buďto v dobrém, nebo ve zlém. 11 Protož znajíce tu hrůzu Páně, lidem k víře sloužíme, Bohuť pak známi jsme. A nadějiť mám, že i svědomí vašemu známi jsme. 12 Neboť ne sami sebe opět vám chválíme, ale příčinu vám dáváme, abyste se chlubili námi, a abyste to měli proti těm, kteříž se v tvárnosti chlubí, a ne v srdci. 13 Nebo buďto že nesmyslní jsme, Bohu nesmyslní jsme; buď že jsme rozumní, vám rozumní jsme. 14 Láska zajisté Kristova víže nás, 15 Jakožto ty, kteříž tak soudíme, že poněvadž jeden za všecky umřel, tedyť všickni zemřeli, a že za všecky umřel, aby ti, kteříž živi jsou, již ne sami sobě živi byli, ale tomu, kterýž za ně umřel i z mrtvých vstal. 16 A tak my již od toho času žádného neznáme podle těla. A ačkoli jsme poznali Krista podle těla, ale nyní již více neznáme. 17 Protož jest-li kdo v Kristu, nové stvoření jest. Staré věci pominuly, aj, nové všecko učiněno jest. 18 To pak všecko jest z Boha, kterýž smířil nás s sebou skrze Jezukrista, a dal nám služebnost smíření tohoto. 19 Nebo Bůh byl v Kristu, smířuje svět s sebou, nepočítaje jim hříchů jejich, a složil v nás to slovo smíření. 20 Protož my na místo Krista poselství dějeme; a jako by Bůh skrze nás žádal vás, prosíme na místě Kristově, smiřte se s Bohem. 21 Nebo toho, kterýž hříchu nepoznal, za nás učinil hříchem, abychom my učiněni byli spravedlností Boží v něm.

1 Știm, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru*Iov 4:19. Cap. 4:7.2 Pet. 1:13,14. trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veșnică. 2 Și gemem*Rom. 8:23. în cortul acesta, plini de dorința să ne îmbrăcăm peste el cu locașul nostru ceresc, 3 negreșit, dacă atunci când vom fi îmbrăcați*Apoc. 3:18;16:15. nu vom fi găsiți dezbrăcați de el. 4 Chiar în cortul acesta deci gemem apăsați, nu că dorim să fim dezbrăcați de trupul acesta, ci să fim îmbrăcați*1 Cor. 15:53,54. cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi să fie înghițit de viață. 5 Și Cel*Is. 29:23.Efes. 2:10. ce ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a*Rom. 8:23. Cap. 1:22.Efes. 1:14;4:30. dat arvuna Duhului. 6 Așadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere, căci știm că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, 7 pentru că umblăm*Rom. 8:24,25.1 Cor. 13:12. Cap. 4:18.Evr. 11:1. prin credință, nu prin vedere. 8 Da, suntem plini de încredere și ne place*Filip. 1:23. mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. 9 De aceea ne și silim să-I fim plăcuți, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă. 10 Căci*Mat. 25:31,32.Rom. 14:10. toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca*Rom. 2:6.Gal. 6:7.Efes. 6:8.Col. 3:24,25.Apoc. 22:12. fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.

Făptura cea nouă

11 Ca unii care cunoaștem deci frica*Iov 31:23.Evr. 10:31.Iuda 23. de Domnul, pe oameni căutăm să-i încredințăm, dar Dumnezeu*Cap. 4:2. ne cunoaște bine și nădăjduiesc că și voi ne cunoașteți bine în cugetele voastre. 12 Cu aceasta nu*Cap. 3:1. ne lăudăm singuri iarăși înaintea voastră, ci vă dăm un temei de laudă*Cap. 1:14. cu privire la noi, ca să aveți cu ce răspunde acelora care se laudă cu ce este în înfățișare, și nu cu ce este în inimă. 13 În adevăr, dacă*Cap. 11:1,16,17;12:6,11. ne-am ieșit din minți, pentru Dumnezeu ne-am ieșit; dacă suntem întregi la minte, pentru voi suntem. 14 Căci dragostea lui Hristos ne strânge, fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit*Rom. 5:15. pentru toți, toți deci au murit. 15 Și El a murit pentru toți, pentru ca*Rom. 6:11,12;14:7,8.1 Cor. 6:19.Gal. 2:20.1 Tes. 5:10.1 Pet. 4:2. cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru Cel ce a murit și a înviat pentru ei. 16 Așa că*Mat. 12:50.Ioan 15:14.Gal. 5:6.Filip. 3:7,8.Col. 3:11., de acum încolo, nu mai cunoaștem pe nimeni în felul lumii, și chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuși*Ioan 6:63. acum nu-L mai cunoaștem în felul acesta. 17 Căci, dacă este*Rom. 8:9;16:7.Gal. 6:15. cineva în Hristos, este o făptură*Gal. 5:6;6:15.*5:17 Sau: zidire. nouă. Cele*Is. 43:18,19;65:17.Efes. 2:15.Apoc. 21:5. vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi. 18 Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care*Rom. 5:10.Efes. 2:16.Col. 1:20.1 Ioan 2:2;4:10. ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos și ne-a încredințat slujba împăcării; 19 că adică, Dumnezeu*Rom. 3:24,25. era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări. 20 Noi dar, suntem trimiși*Iov 33:23.Mal. 2:7. Cap. 3:6.Efes. 6:20. împuterniciți ai lui Hristos; și, ca și cum*Cap. 6:1. Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcați-vă cu Dumnezeu! 21 Pe*Is. 53:6,9,12.Gal. 3:13.1 Pet. 2:22,24.1 Ioan 3:5. Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El*Rom. 1:17;5:19;10:3..