Zjevení Janovo 19

1 Potom jsem slyšel veliký hlas velikého zástupu na nebi, řkoucího: Haleluiah. Spasení, a sláva, a čest, i moc Pánu Bohu našemu. 2 Neboť jsou praví a spravedliví soudové jeho, kterýž odsoudil nevěstku tu velikou, jenž byla porušila zemi smilstvem svým, a pomstil krve služebníků svých z ruky její. 3 I řekli po druhé: Haleluiah. A dým její vstupoval na věky věků. 4 I padlo čtyřmecítma starců a čtvero zvířat, a klaněli se Bohu sedícímu na trůnu, řkouce: Amen, Haleluiah. 5 I vyšel z trůnu hlas, řkoucí: Chvalte Boha našeho všickni služebníci jeho, a kteříž se bojíte jeho, i malí i velicí. 6 A slyšel jsem hlas jako zástupu velikého, a jako hlas vod mnohých, a jako zvuk hromů silných, řkoucích: Haleluiah. Kralovalť jest Pán Bůh náš všemohoucí. 7 Radujme se, a veselme se, a chválu vzdejme jemu. Neboť jest přišla svadba Beránkova, a manželka jeho připravila se. 8 A dáno jest jí, aby se oblékla v kment čistý a stkvoucí, a ten kment jsouť ospravedlňování svatých. 9 I řekl mi: Piš: Blahoslavení, kteříž jsou k večeři svadby Beránkovy povoláni. A řekl mi: Tatoť slova Boží jsou pravá. 10 I padl jsem k nohám jeho, klaněti se jemu chtěje. Ale řekl mi: Hleď, abys toho nečinil. Neboť jsem spoluslužebník tvůj i bratří tvých, těch, jenž mají svědectví Ježíšovo. Bohu se klaněj! Svědectví pak Ježíšovo jestiť duch proroctví. 11 I viděl jsem nebe otevřené, a aj, kůň bílý, a ten, jenž seděl na něm, sloul Věrný a Pravý, a kterýž v spravedlnosti soudí i bojuje. 12 Oči pak jeho byly jako plamen ohně, a na hlavě jeho korun množství, a měl jméno napsané, kteréhož žádný neví, než on sám. 13 A byl odín v roucho pokropené krví, a sloveť jméno jeho Slovo Boží. 14 A rytířstvo nebeské jelo za ním na bílých koních, jsouce odíni v kment bílý a čistý. 15 A z úst jeho vycházel meč ostrý, aby jím bil všecky národy. Nebo on bude je spravovati prutem železným; onť i pres vína hněvu a prchlivosti Boha všemohoucího tlačiti bude. 16 A máť na rouchu a na bedrách svých napsané jméno: Král králů a Pán pánů. 17 I viděl jsem jednoho anděla, an stojí v slunci, a zkřikl hlasem velikým, řka všechněm ptákům, kteříž létali po prostřed nebes: Pojďte a shromažďte se k večeři velikého Boha, 18 Abyste jedli těla králů, a těla hejtmanů, a těla silných, a těla koňů, i těch, kteříž na nich sedí, a těla všech svobodných i služebníků, i malých i velikých. 19 I viděl jsem šelmu a krále země a vojska jejich, ani se sjeli, aby bojovali s tím, kterýž seděl na koni, a s rytířstvem jeho. 20 I jata jest šelma, a s ní falešný prorok ten, kterýž činíval divy před ní, jimiž svodil ty, kteříž přijali znamení šelmy a kteříž se klaněli obrazu jejímu. I uvrženi jsou oba za živa do jezera ohnivého, hořícího sirou. 21 A jiní zbiti jsou mečem toho, kterýž seděl na koni, vycházejícím z úst jeho. A všickni ptáci nasyceni jsou těly jejich.

1 După aceea, am auzit*Cap. 11:15. în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea: „Aleluia! Ale Domnului Dumnezeului nostru sunt mântuirea*Cap. 4:11;7:10,12;12:10., slava, cinstea și puterea! 2 Pentru că judecățile Lui sunt adevărate*Cap. 15:3;16:7. și drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, și a răzbunat*Deut. 32:43. Cap. 6:10;18:20. sângele robilor Săi din mâna ei." 3 Și au zis a doua oară: „Aleluia! Fumul*Is. 34:10. Cap. 14:11; 18:9,18. ei se ridică în sus în vecii vecilor!" 4 Și cei*Cap. 4:4,6,10;5:14. douăzeci și patru de bătrâni și cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu, care ședea pe scaunul de domnie. Și au zis: „Amin!*1 Cron. 16:36.Neem. 5:13;8:6. Cap. 5:14. Aleluia!" 5 Și din scaunul de domnie a ieșit un glas care zicea: „Lăudați*Ps. 134:1;135:1. pe Dumnezeul nostru, toți robii Lui, voi, care vă temeți de El, mici și*Cap. 11:18;20:12. mari!" 6 Și*Ezec. 1:24;43:2. Cap. 14:2. am auzit ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: „Aleluia! Domnul*Cap. 11:15,17;12:10;21:22. Dumnezeul nostru cel Atotputernic a început să împărățească. 7 Să ne bucurăm, să ne veselim și să-I dăm slavă! Căci a*Mat. 22:2;25:10.2 Cor. 11:2.Efes. 5:32. Cap. 21:2,9. venit nunta Mielului; soția Lui s-a pregătit 8 și i s-a dat*Ps. 45:13,14.Ezec. 16:10. Cap. 3:18. să se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat." (Inul*Ps. 132:9. subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților.) 9 Apoi mi-a zis: „Scrie: Ferice*Mat. 22:2,3.Luca 14:15,16. de cei chemați la ospățul nunții Mielului!" Apoi mi-a zis: „Acestea*Cap. 21:5;22:6. sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!" 10 Și m-am*Cap. 22:8. aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: „Ferește-te*Fapte 10:26;14:14,15. Cap. 22:9. să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine și cu frații tăi, care*1 Ioan 5:10. Cap. 12:17. păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te!" (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.) 11 Apoi*Cap. 15:5. am văzut cerul deschis și iată că s-a arătat un*Cap. 6:2. cal alb! Cel ce sta pe el se cheamă „Cel credincios"*Cap. 3:14. și „Cel adevărat" și El judecă*Is. 11:4. și Se luptă cu dreptate. 12 Ochii*Cap. 1:14;2:18. Lui erau ca para focului; capul*Cap. 6:2. îl avea încununat cu multe cununi împărătești și*Cap. 2:17. Vers. 16. purta un nume scris pe care nimeni nu-l știe decât numai El singur. 13 Era*Is. 63:2,3. îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul*Ioan 1:1.1 Ioan 5:7. lui Dumnezeu". 14 Oștile*Cap. 14:20. din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate*Mat. 28:3. Cap. 4:4;7:9. cu in subțire, alb și curat. 15 Din gura*Is. 11:4.2 Tes. 2:8. Cap. 1:16. Vers. 21. Lui ieșea o sabie ascuțită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care*Ps. 2:9. Cap. 2:27;12:5. le va cârmui cu un toiag de fier. Și*Is. 63:3. Cap. 14:19,20. va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. 16 Pe haină și pe coapsă avea*Vers. 12. scris numele acesta: „Împăratul*Dan. 2:47.1 Tim. 6:15. Cap. 17:14. împăraților și Domnul domnilor". 17 Apoi am văzut un înger care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare și a zis tuturor*Vers. 21. păsărilor care zburau prin mijlocul cerului: „Veniți*Ezec. 39:17., adunați-vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu, 18 ca*Ezec. 39:18,20. să mâncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților și carnea a tot felul de oameni, slobozi și robi, mici și mari!" 19 Și*Cap. 16:16;17:13,14. am văzut fiara și pe împărații pământului și oștile lor, adunate ca să facă război cu Cel ce ședea călare pe cal și cu oastea Lui. 20 Și*Cap. 16:13,14. fiara a fost prinsă. Și, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei și*Cap. 13:12,15. se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceștia*Dan. 7:11. Cap. 20:10. au fost aruncați de vii în iazul de foc, care*Cap. 14:10;21:8. arde cu pucioasă. 21 Iar ceilalți au fost uciși*Vers. 15. cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea călare pe cal. Și toate*Vers. 17,18. păsările s-au săturat din carnea*Cap. 17:16. lor.