Lukáš 18

1 Pověděl jim také i podobenství, kterak by potřebí bylo vždycky se modliti a neoblevovati, 2 Řka: Byl jeden soudce v městě jednom, kterýž se Boha nebál a člověka nestyděl. 3 Byla pak vdova jedna v témž městě. I přišla k němu, řkuci: Pomsti mne nad protivníkem mým. 4 A on nechtěl za dlouhý čas. Ale potom řekl sám v sobě: Ač se Boha nebojím, a člověka nestydím, 5 Však že mi pokoje nedá tato vdova, pomstím jí, aby naposledy přijduci, neuhaněla mne. 6 I dí Pán: Slyšte, co praví soudce nepravý. 7 A což by pak Bůh nepomstil volených svých, volajících k němu dnem i nocí, ačkoli i prodlévá jim? 8 Pravímť vám, žeť jich brzo pomstí. Ale když přijde Syn člověka, zdaliž nalezne víru na zemi? 9 I řekl také k některým, kteříž v sebe doufali, že by spravedliví byli, jiných sobě za nic nevážíce, podobenství toto: 10 Dva muži vstupovali do chrámu, aby se modlili, jeden farizeus a druhý publikán. 11 Farizeus stoje soukromí, takto se modlil: Bože, děkuji tobě, že nejsem jako jiní lidé, dráči, nespravedliví, cizoložníci, aneb jako i tento publikán. 12 Postím se dvakrát do téhodne, desátky dávám ze všech věcí, kterýmiž vládnu. 13 Publikán pak zdaleka stoje, nechtěl ani očí k nebi pozdvihnouti, ale bil se v prsy své, řka: Bože, buď milostiv mně hříšnému. 14 Pravímť vám: Odšel tento, ospravedlněn jsa, do domu svého, a ne onen. Nebo každý, kdož se povyšuje, bude ponížen; a kdož se ponižuje, bude povýšen. 15 Přinášeli také k němu i nemluvňátka, aby se jich dotýkal. To viděvše učedlníci, přimlouvali jim. 16 Ale Ježíš svolav je, řekl: Nechte dítek, ať jdou ke mně, a nebraňte jim, nebo takovýchť jest království Boží. 17 Amen pravím vám: Kdož by koli nepřijal království Božího jako dítě, nevejdeť do něho. 18 I otázalo se ho jedno kníže, řka: Mistře dobrý, co čině, život věčný obdržím? 19 I řekl jemu Ježíš: Co mne nazýváš dobrým? Žádný není dobrý, než sám toliko Bůh. 20 Však umíš přikázání: Nezcizoložíš, nezabiješ, nepokradeš, nepromluvíš křivého svědectví, cti otce svého i matku svou. 21 On pak řekl: Toho všeho ostříhal jsem od své mladosti. 22 Slyšav to Ježíš, řekl mu: Ještěť se jednoho nedostává. Všecko, což máš, prodej, a rozdej chudým, a budeš míti poklad v nebi, a pojď, následuj mne. 23 On pak uslyšav to, zarmoutil se; byl zajisté bohatý velmi. 24 A viděv jej Ježíš zarmouceného, řekl: Aj, jak nesnadně ti, kdož statky mají, do království Božího vejdou! 25 Snáze jest zajisté velbloudu skrze jehelnou dírku projíti, nežli bohatému vjíti do království Božího. 26 Tedy řekli ti, kteříž to slyšeli: I kdož může spasen býti? 27 A on dí jim: Což jest nemožného u lidí, možné jest u Boha. 28 I řekl Petr: Aj, my opustili jsme všecko, a šli jsme za tebou. 29 On pak řekl jim: Amen pravím vám, že není žádného, kterýž by opustil dům, neb rodiče, neb bratří, neb manželku, nebo dítky, pro království Boží, 30 Aby nevzal v tomto času mnohem více, v budoucím pak věku míti bude život věčný. 31 Tedy pojav Ježíš dvanácte, řekl jim: Aj, vstupujeme do Jeruzaléma, a naplníť se všecko to, což psáno jest skrze Proroky o Synu člověka. 32 Nebo vydán bude pohanům, a bude posmíván, a zlehčen i uplván. 33 A ubičujíce, zamordují jej, ale on třetího dne z mrtvých vstane. 34 Oni pak tomu nic nerozuměli, a bylo slovo to skryto před nimi, aniž věděli, co se pravilo. 35 I stalo se, když se přibližoval k Jericho, slepý jeden seděl podle cesty, žebře. 36 A slyšev zástup pomíjející, otázal se, co by to bylo? 37 I oznámili jemu, že Ježíš Nazaretský tudy jde. 38 I zvolal, řka: Ježíši, synu Davidův, smiluj se nade mnou! 39 A ti, kteříž napřed šli, přimlouvali mu, aby mlčal. Ale on mnohem více volal: Synu Davidův, smiluj se nade mnou! 40 Tedy zastaviv se Ježíš, rozkázal ho k sobě přivésti. A když se přibližoval, otázal se ho, 41 Řka: Co chceš, ať tobě učiním? On pak dí: Pane, ať vidím. 42 A Ježíš řekl jemu: Prohlédni. Víra tvá tě uzdravila. 43 A ihned prohlédl, a šel za ním, velebě Boha. A všecken lid viděv to, vzdal chválu Bohu.

Pilda judecătorului nedrept

1 Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage*Cap. 11:5;21:36.Rom. 12:12.Efes. 6:18.Col. 4:2.1 Tes. 5:17. necurmat și să nu se lase. 2 El le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea și de oameni nu se rușina.3 În cetatea aceea era și o văduvă, care venea des la el și-i zicea: ‘Fă-mi dreptate în cearta cu pârâșul meu.’4 Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar în urmă, și-a zis: ‘Măcar că de Dumnezeu nu mă tem și de oameni nu mă rușinez,5 totuși, pentru că*Cap. 11:8.văduva aceasta mă tot necăjește, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.’"6 Domnul a adăugat: „Auziți ce zice judecătorul nedrept?7 Și Dumnezeu*Apoc. 6:10.nu va face dreptate aleșilor Lui, care strigă zi și noapte către El, măcar că zăbovește față de ei?8 Vă spun că*Evr. 10:37.2 Pet. 3:8,9.le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credință pe pământ?"

Pilda vameșului și a fariseului

9 A mai spus și pilda aceasta pentru unii care*Cap. 10:29;16:15. se încredeau în ei înșiși că sunt neprihăniți și disprețuiau pe ceilalți. 10 „Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu și altul, vameș.11 Fariseul stătea*Ps. 135:2.în picioare și a început să se roage în sine astfel: ‘Dumnezeule*Is. 1:15;58:2.Apoc. 3:17., Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, hrăpăreți, nedrepți, preacurvari, sau chiar ca vameșul acesta.12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.’13 Vameșul stătea departe și nu îndrăznea nici ochii să și-i ridice spre cer, ci se bătea în piept și zicea: ‘Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!’14 Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a coborât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci*Iov 22:29.Mat. 23:12. Cap. 14:11.Iac. 4:6.1 Pet. 5:5,6.oricine se înalță va fi smerit și oricine se smerește va fi înălțat."

Copilașii

15 I-au*Mat. 19:13.Marcu 10:13. adus și niște copilași, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, când au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau. 16 Isus a chemat la Sine pe copilași și a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a*1 Cor. 14:20.1 Pet. 2:2.unora ca ei.17 Adevărat*Marcu 10:15.vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș cu niciun chip nu va intra în ea."

Tânărul bogat

18 Un*Mat. 19:16.Marcu 10:17. fruntaș a întrebat pe Isus: „Bunule Învățător, ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?" 19 „Pentru ce Mă numești bun?", i-a răspuns Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.20 Știi poruncile: ‘Să*Exod 20:12,16.Deut. 5:16,20.Rom. 13:9.nu preacurvești; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinstești*Efes. 6:2.Col. 3:20.pe tatăl tău și pe mama ta.’"21 „Toate aceste lucruri", I-a zis el, „le-am păzit din tinerețea mea." 22 Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „Îți mai lipsește un lucru: vinde*Mat. 6:19,20;19:21.1 Tim. 6:19.tot ce ai, împarte la săraci și vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino și urmează-Mă."23 Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot, căci era foarte bogat. 24 Isus a văzut că s-a întristat de tot și a zis: „Cât*Prov. 11:28.Mat. 19:23.Marcu 10:23.de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!25 Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu."26 Cei ce-L ascultau au zis: „Atunci cine poate fi mântuit?" 27 Isus a răspuns: „Ce*Ier. 32:17.este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu."28 Atunci*Mat. 19:27.Zah. 8:6.Mat. 19:26. Cap. 1:37., Petru a zis: „Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat." 29 Și Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni*Deut. 33:9.care să-și fi lăsat casa sau nevasta sau frații sau părinții sau copiii pentru Împărăția lui Dumnezeu30 și să*Iov 42:10.nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viața veșnică."

Isus vestește moartea și învierea Sa

31 Isus*Mat. 16:21;17:22;20:17.Marcu 10:32. a luat cu Sine pe cei doisprezece și le-a zis: „Iată că ne suim la Ierusalim și tot*Ps. 22.Is. 53.ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului se va împlini.32 Căci va*Mat. 27:2. Cap. 23:1.Ioan 18:28.Fapte 3:13.fi dat în mâna neamurilor: Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa33 și, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia."34 Ei*Marcu 9:32. Cap. 2:50;9:45.Ioan 10:6;12:16. n-au înțeles nimic din aceste lucruri, căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei și nu pricepeau ce le spunea Isus.

Vindecarea unui orb la Ierihon

35 Pe*Mat. 20:29.Marcu 10:46. când Se apropia Isus de Ierihon, un orb ședea lângă drum și cerșea. 36 Când a auzit norodul trecând, a întrebat ce este. 37 I-au spus: „Trece Isus din Nazaret." 38 Și el a strigat: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!" 39 Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el țipa și mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!" 40 Isus S-a oprit și a poruncit să-l aducă la El și, după ce s-a apropiat, l-a întrebat: 41 „Ce vrei să-ți fac?" „Doamne", a răspuns el, „să-mi capăt vederea." 42 Și Isus i-a zis: „Capătă-ți vederea. Credința*Cap. 17:19.ta te-a mântuit."43 Numaidecât, orbul și-a căpătat vederea și a mers*Cap. 5:26.Fapte 4:21;11:18. după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, când a văzut cele întâmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.