Lukáš 6

1 I stalo se v druhou sobotu, že šel Ježíš skrze obilí. I trhali učedlníci jeho klasy, a rukama vymínajíce, jedli. 2 Tehdy někteří z farizeů řekli jim: Proč to činíte, čehož nesluší činiti v svátky? 3 I odpověděv Ježíš, řekl jim: Což jste ani toho nečtli, co jest učinil David, když lačněl, on i ti, kteříž s ním byli? 4 Kterak všel do domu Božího, a chleby posvátné vzal a jedl, a dal i těm, kteříž s ním byli, jichžto nenáleží jísti než toliko samým kněžím? 5 I řekl jim: Že jest Syn člověka pánem také i dne svátečního. 6 Stalo se pak i v jiný den sváteční, že všel do školy Ježíš, a učil. A byl tu člověk, jehož pravá ruka byla uschlá. 7 I šetřili ho zákoníci a farizeové, bude-li v sobotu uzdravovati, aby nalezli, čím by jej obžalovali. 8 Ale on znal přemyšlování jich. I dí člověku, kterýž měl ruku uschlou: Vstaň, a stůj v prostředku. A on vstav, i stál. 9 Tedy řekl k nim Ježíš: Otíži se vás na jednu věc: Sluší-li v sobotu dobře činiti? duši zachovati, čili zatratiti? 10 A pohleděv na ně na všecky vůkol, dí člověku: Vztáhni ruku svou. A on učinil tak. I navrácena jest k zdraví ruka jeho a byla jako druhá. 11 Oni pak naplněni jsou hněvivou nemoudrostí, a rozmlouvali mezi sebou, co by učiniti měli Ježíšovi. 12 I stalo se v těch dnech, vyšel Ježíš na horu k modlení. I byl tam přes noc na modlitbě Boží. 13 A když byl den, povolal učedlníků svých, a vyvolil z nich dvanácte, kteréž i apoštoly nazval. 14 (Šimona, kterémuž také dal jméno Petr, a Ondřeje bratra jeho, Jakuba a Jana, Filipa a Bartoloměje, 15 Matouše a Tomáše, Jakuba syna Alfeova, a Šimona, kterýž slove Zelótes, 16 Judu bratra Jakubova, a Jidáše Iškariotského, kterýž pak byl zrádce.) 17 I sstoupiv s nimi s hory, stál na místě polním, a zástup učedlníků jeho, a množství veliké lidu ze všeho Judstva i z Jeruzaléma, i z Týru i z Sidonu, jenž při moři jsou, kteříž byli přišli, aby jej slyšeli a uzdraveni byli od neduhů svých, 18 I kteříž trápeni byli od duchů nečistých. A byli uzdravováni. 19 A všecken zástup hledal se ho dotknouti; nebo moc z něho vycházela, a uzdravovala všecky. 20 A on pozdvih očí svých na učedlníky, pravil: Blahoslavení chudí, nebo vaše jest království Boží. 21 Blahoslavení, kteříž nyní lačníte, nebo nasyceni budete. Blahoslavení, kteříž nyní plačete, nebo smáti se budete. 22 Blahoslavení budete, když vás nenáviděti budou lidé, a když vás vyobcují, a haněti budou, a vyvrhou jméno vaše jakožto zlé, pro Syna člověka. 23 Radujte se v ten den a veselte se, nebo aj, odplata vaše mnohá jest v nebesích. Takť jsou zajisté činívali prorokům otcové jejich. 24 Ale běda vám bohatým, nebo vy již máte potěšení své. 25 Běda vám, kteříž jste nasyceni, nebo lačněti budete. Běda vám, kteříž se nyní smějete, nebo kvíliti a plakati budete. 26 Běda vám, když by dobře o vás mluvili všickni lidé; nebo tak jsou činívali falešným prorokům otcové jejich. 27 Ale vámť pravím, kteříž slyšíte: Milujte nepřátely vaše, dobře čiňte těm, kteříž vás nenávidí, 28 Dobrořečte těm, kteříž vás proklínají, a modlte se za ty, kteříž vám bezpráví činí. 29 A udeřil-li by tebe kdo v líce jedno, nasaď mu i druhého, a tomu, kterýž tobě odjímá plášť, také i sukně nebraň. 30 Každému pak prosícímu tebe dej, a od toho, jenž béře tvé věci, zase nežádej. 31 A jakž chcete, aby vám lidé činili, i vy jim též podobně čiňte. 32 Nebo jestliže milujete ty, kteříž vás milují, jakou míti budete milost? Nebo i hříšníci milují ty, od nichž milováni bývají. 33 A budete-li dobře činiti těm, kteříž vám dobře činí, jakou máte milost? Však i hříšníci totéž činí. 34 A budete-li půjčovati těm, od kterýchž se nadějete zase vzíti, jakou máte milost? Však i hříšníci hříšníkům půjčují, aby tolikéž zase vzali. 35 Protož milujte nepřátely vaše, a dobře čiňte, a půjčujte, nic se odtud nenadějíce, a budeť odplata vaše mnohá, a budete synové Nejvyššího. Nebo on dobrotivý jest i k nevděčným a zlým. 36 Protož buďte milosrdní, jako i Otec váš milosrdný jest. 37 Nesuďte, a nebudete souzeni. Nepotupujte, a nebudete potupeni. Odpouštějte, a budeť vám odpuštěno. 38 Dávejte, a budeť vám dáno. Míru dobrou, natlačenou, a natřesenou, a osutou dadíť v lůno vaše; touž zajisté měrou, kterouž měříte, bude vám odměřeno. 39 Pověděl jim také i podobenství: Zdali může slepý slepého vésti? Zdaž oba do jámy neupadnou? 40 Neníť učedlník nad mistra svého, ale dokonalý bude každý, bude-li jako mistr jeho. 41 Což pak vidíš mrvu v oku bratra svého, a břevna, kteréž jest v tvém vlastním oku, neznamenáš? 42 Aneb kterak můžeš říci bratru svému: Bratře, nechať vyvrhu mrvu z oka tvého, sám v oku svém břevna nevida? Pokrytče, vyvrz prve břevno z oka svého, a tehdy prohlédneš, abys vyňal mrvu, kteráž jest v oku bratra tvého. 43 Neboť není ten strom dobrý, kterýž nese ovoce zlé, aniž jest strom zlý, kterýž nese ovoce dobré. 44 Každý zajisté strom po svém vlastním ovoci bývá poznán; nebo nesbírají s trní fíků, ani s hloží sbírají hroznů. 45 Dobrý člověk z dobrého pokladu srdce svého vynáší dobré, a zlý člověk ze zlého pokladu srdce svého vynáší zlé. Nebo z hojnosti srdce mluví ústa jeho. 46 Co pak mi říkáte: Pane, Pane, a nečiníte, což pravím? 47 Každý kdož přichází ke mně, a slyší slovo mé, a zachovává je, ukáži vám, komu by podoben byl. 48 Podoben jest člověku stavějícímu dům, kterýž kopal hluboko, a založil grunty v skále. A když se stala povodeň, obořila se řeka na dům ten, ale nemohla jím pohnouti, nebo byl založen na skále. 49 Ale kdož slyší a nečiní, podoben jest člověku, kterýž staví dům svůj na zemi bez gruntu. Na kterýžto obořila se řeka, a on hned padl, i stal se pád domu toho veliký.

Spicele de grâu și Sabatul

1 Într-o*Mat. 12:1.Marcu 2:23. zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile și le mâncau. 2 Unii dintre farisei le-au zis: „Pentru ce faceți ce*Exod 20:10. nu este îngăduit să faceți în ziua Sabatului?" 3 Isus le-a răspuns: „Oare n-ați citit ce*1 Sam. 21:6.a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el?4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele și a dat și celor ce erau cu el, măcar că*Lev. 24:9.nu era îngăduit să le mănânce decât preoții?"5 Și le zicea: „Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului."

Omul cu mâna uscată

6 În*Mat. 12:9.Marcu 3:1. Cap. 13:14;14:3.Ioan 9:16. altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă și învăța pe norod. Acolo era un om care avea mâna dreaptă uscată. 7 Cărturarii și fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască. 8 Dar El le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai în mijloc!" El s-a sculat și a stat în picioare. 9 Și Isus le-a zis: „Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viață sau a o pierde?"10 Atunci, Și-a rotit privirile peste toți și a zis omului: „Întinde-ți mâna!" El a întins-o, și mâna i s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 11 Ei turbau de mânie și s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

Alegerea celor doisprezece

12 În*Mat. 14:23. zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi și*Mat. 10:1. a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli, și anume: 14 pe Simon, pe*Ioan 1:42. care l-a numit și Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacov, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomeu, 15 pe Matei, pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, pe Simon, numit Zelotul, 16 pe Iuda, fiul*Iuda 1. lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.

Felurite vindecări

17 S-a coborât împreună cu ei și S-a oprit într-un podiș, unde se aflau mulți ucenici de-ai Lui și*Mat. 4:25.Marcu 3:7. o mare mulțime de oameni, care veniseră din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe lângă marea Tirului și a Sidonului, ca să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18 Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați. 19 Și tot norodul căuta*Mat. 14:36. să se atingă de El, pentru că din El ieșea*Marcu 5:30. Cap. 8:46. o putere care-i vindeca pe toți.

Fericirile

20 Atunci, Isus Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis:

„Ferice*Mat. 5:3;11:5.Iac. 2:5.de voi care sunteți săraci, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a voastră!

21 Ferice*Is. 55:1;65:13.Mat. 5:6.de voi care sunteți flămânzi acum, pentru că voi veți fi săturați!

Ferice*Is. 61:3.Mat. 5:4.de voi care plângeți acum, pentru că voi veți râde!22 Ferice*Mat. 5:11.1 Pet. 2:19;3:14;4:14.de voi când oamenii vă vor urî, vă*Ioan 16:2.vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!23 Bucurați-vă*Mat. 5:12.Fapte 5:41.Col. 1:24.Iac. 1:2.în ziua aceea și săltați de veselie, pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot așa*Fapte 7:51.făceau părinții lor cu prorocii.24 Dar*Amos 6:1.Iac. 5:1.vai de voi, bogaților*Cap. 12:21., pentru că voi v-ați*Mat. 6:2,5,16. Cap. 16:25.primit aici mângâierea!

25 Vai*Is. 65:13.de voi care sunteți sătui acum, pentru că voi veți flămânzi!

Vai*Prov. 14:13.de voi care râdeți acum, pentru că voi veți plânge și vă veți tângui!

26 Vai*Ioan 15:19.1 Ioan 4:5.de voi când toți oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot așa făceau părinții lor cu prorocii mincinoși!

Iubirea vrăjmașilor

27 Dar*Exod 23:4.Prov. 25:21.Mat. 5:44. Vers. 35.Rom. 12:20.Eu vă spun vouă, care Mă ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,28 binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă*Cap. 23:34.Fapte 7:60.pentru cei ce se poartă rău cu voi.29 Dacă*Mat. 5:39.te bate cineva peste o falcă, întoarce-i și pe cealaltă. Dacă*1 Cor. 6:7.îți ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ți ia și cămașa.30 Oricui*Deut. 15:7,8,10.Prov. 21:26.Mat. 5:42.îți cere, dă-i; și celui ce-ți ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi.31 Ce*Mat. 7:12.voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel.32 Dacă*Mat. 5:46.iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei.33 Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii fac așa.34 Și*Mat. 5:42.dacă dați cu împrumut acelora de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să ia înapoi întocmai.35 Voi însă iubiți*Vers. 27.pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați*Ps. 37:26. Vers. 30.cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți*Mat. 5:45.fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori, și cu cei răi.36 Fiți*Mat. 5:48.dar milostivi, cum și Tatăl vostru este milostiv.

Paiul și bârna, pomul și roada

37 Nu*Mat. 7:1.judecați, și nu veți fi judecați; nu osândiți, și nu veți fi osândiți; iertați, și vi se va ierta.38 Dați*Prov. 19:17., și vi se va da; ba încă vi se va turna în sân*Ps. 79:12.o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu*Mat. 7:2.Marcu 4:24.Iac. 2:13.ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura."39 Le-a spus și pilda următoare: „Oare*Mat. 15:14.poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?40 Ucenicul nu*Mat. 10:24.Ioan 13:16;15:20.este mai presus de învățătorul lui, dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul lui.41 De*Mat. 7:3.ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău?42 Sau cum poți să zici fratelui tău: ‘Frate, lasă-mă să-ți scot paiul din ochi’ și, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate*Prov. 18:17.întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău.43 Nu*Mat. 7:16,17.este niciun pom bun care să facă roadă rea și niciun pom rău care să facă roadă bună.44 Căci orice*Mat. 12:33.pom se cunoaște după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.45 Omul*Mat. 12:35.bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din*Mat. 12:34.prisosul inimii vorbește gura.

Casa zidită pe stâncă

46 De*Mal. 1:6.Mat. 7:21;25:11. Cap. 13:25.ce-Mi ziceți: ‘Doamne, Doamne!’ și nu faceți ce spun Eu?47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice*Mat. 7:24.om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le face.48 Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte și a așezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape și s-a năpustit șuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă.49 Dar cine aude și nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Și s-a năpustit șuvoiul asupra ei, ea s-a prăbușit îndată, și prăbușirea acestei case a fost mare."