1 Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis:

2 ,,Îţi închipuieşti că ai dreptate, şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu,

3 cînd zici: ,La ce-mi foloseşte, ce cîştig am că nu păcătuiesc?`

4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie, şi prietenilor tăi totodată.

5 Uită-te spre ceruri, şi priveşte! Vezi norii, cît de sus sînt faţă de tine?

6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi cînd păcatele ţi se înmulţesc, ce -I faci Lui?

7 Dacă eşti drept, ce -I dai Lui? Ce primeşte El din mîna ta?

8 Răutatea ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu foloseşte decît fiului omului.

9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora;

10 dar niciunul nu zice: ,Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea,

11 care ne învaţă mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, şi ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?`

12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mîndriei celor răi.

13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n'ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.

14 Măcarcă zici că nu -L vezi, totuş pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă -L!

15 Dar, pentru că mînia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.

16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba, şi spune o mulţime de vorbe fără rost.``

1 Élihu reprit la parole, et dit:

2 As-tu pensé avoir raison de dire: Je suis juste devant Dieu?

3 Car tu as dit: Que m'en revient-il, et qu'y gagnerai-je de plus qu'à mon péché?

4 Je te répondrai en mes discours, et à tes amis avec toi:

5 Regarde les cieux, et les considère; vois les nues, elles sont plus hautes que toi.

6 Si tu pèches, quel effet produis-tu sur lui? et si tes péchés se multiplient, qu'est-ce que tu lui fais?

7 Si tu es juste, que lui donnes-tu, et que reçoit-il de ta main?

8 C'est à un homme tel que toi que ta méchanceté peut nuire, et au fils de l'homme que ta justice peut être utile.

9 On crie sous le poids de l'oppression, on gémit sous la violence des grands,

10 Et l'on ne dit pas: Où est Dieu, mon créateur, celui qui donne de quoi chanter dans la nuit,

11 Qui nous rend plus instruits que les bêtes de la terre, et plus sages que les oiseaux des cieux?

12 Ils crient donc sans être exaucés, à cause de l'orgueil des méchants.

13 Dieu n'écoute pas ce qui n'est que mensonge, et le Tout-Puissant n'y a point égard.

14 Quoique tu aies dit que tu ne le vois pas, le procès est devant lui: attends-le!

15 Et maintenant, parce que sa colère ne punit pas, parce qu'il ne prend pas rigoureusement connaissance du péché,

16 Job ouvre sa bouche pour de vains discours, il entasse paroles sur paroles sans connaissance.