1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis:
2 ,,Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înţeleptul nu-şi foloseşte de cît lui.
3 Dacă eşti fără prihană, are Cel Atotputernic vre un folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va cîştiga El?
4 Pentru evlavia ta te pedepseşte El oare, şi intră la judecată cu tine?
5 Nu -i mare răutatea ta? Şi fărădelegile tale fără număr?
6 Luai fără pricină zăloage dela fraţii tăi, lăsai fără haine pe cei goi.
7 Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pîne omului flămînd.
8 Ţara era a ta, fiindcă erai mai tare, te aşezai în ea, fiindcă erai cu vază.
9 Dădeai afară pe văduve cu mînile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai.
10 Pentru aceea eşti înconjurat de curse, şi te -a apucat groaza dintr'o dată.
11 Nu vezi dar acest întunerec, aceste ape multe cari te năpădesc?
12 Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vîrful stelelor, ce înalt este!
13 Şi tu zici: ,Ce ştie Dumnezeu? Poate să judece El prin întunerecul de nori?
14 Îl înfăşoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abea dacă o străbate!`
15 Ce! vrei s'apuci pe calea străveche, pe care au urmat -o cei nelegiuiţi,
16 cari au fost luaţi înainte de vreme, şi au ţinut cît ţine un pîrîu care se scurge?
17 Ei ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi! Ce ne poate face Cel Atot puternic?`
18 Şi totuş Dumnezeu le umpluse casele de bunătăţi. -Departe de mine sfatul celor răi! -
19 Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor şi se vor bucura, cel nevinovat va rîde de ei
20 şi va zice: ,Iată pe protivnicii noştri nimiciţi! Iată-le bogăţiile arse de foc!`
21 Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăş de fericire.
22 Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.
23 Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.
24 Aruncă dar aurul în ţărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!
25 Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.
26 Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.
27 Îl vei ruga, şi te va asculta, şi îţi vei putea împlini juruinţele.
28 Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.
29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.
30 El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.``
1 Alors Éliphaz, de Théman, prit la parole, et dit:
2 L'homme est-il utile à Dieu?
3 C'est à lui-même que le sage est utile. Le Tout-Puissant a-t-il de l'intérêt à ce que tu sois juste? Gagne-t-il quelque chose à ce que tu marches dans l'intégrité?
4 Est-ce par crainte de toi, qu'il te reprend, et qu'il entre en jugement avec toi?
5 Ta méchanceté n'est-elle pas grande, et tes iniquités ne sont-elles pas sans nombre?
6 Tu exigeais des gages de tes frères, sans motif; tu privais de leurs vêtements ceux qui étaient nus.
7 Tu ne donnais pas d'eau à boire à l'homme altéré, et tu refusais le pain à l'homme affamé.
8 Tu livrais la terre à celui qui était puissant, et celui pour qui tu avais des égards y habitait.
9 Tu renvoyais les veuves les mains vides, et les bras des orphelins étaient brisés.
10 C'est pour cela que les pièges sont autour de toi, qu'une subite frayeur t'épouvante,
11 Ou que les ténèbres t'empêchent de voir, et que le débordement des eaux te submerge.
12 Dieu n'est-il pas là-haut dans les cieux? Regarde le front des étoiles: combien elles sont élevées!
15 Veux-tu suivre l'ancien chemin, où ont marché les hommes d'iniquité,
16 Qui ont été retranchés avant le temps, et dont un fleuve a emporté les fondations,
18 Il avait rempli leurs maisons de biens! (Ah! loin de moi le conseil des méchants!)
19 Les justes le verront et se réjouiront; l'innocent se moquera d'eux:
20 Certainement notre adversaire a été détruit; le feu a dévoré ce qui en restait.
21 Attache-toi donc à Lui, et tu seras en paix, et il t'en arrivera du bien.
22 Reçois de sa bouche l'instruction, et mets ses paroles dans ton coeur.
23 Si tu reviens au Tout-Puissant, tu seras rétabli; éloigne l'iniquité de ta tente,
24 Jette l'or dans la poussière, et l'or d'Ophir dans les rochers des torrents,
25 Et le Tout-Puissant sera ton or, il sera pour toi et argent et trésors.
26 Car alors tu feras tes délices du Tout-Puissant, et tu élèveras ton visage vers Dieu.
27 Tu le supplieras, et il t'exaucera, et tu lui rendras tes voeux.
28 Si tu formes un dessein, il te réussira, et la lumière resplendira sur tes voies.
29 Quand on aura humilié quelqu'un, et que tu diras: Qu'il soit élevé! Dieu délivrera celui qui avait les yeux baissés.
30 Il délivrera le coupable; il sera délivré par la pureté de tes mains.