1 Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoşul nostru Avraam?

2 Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu.

3 Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s'a socotit ca neprihănire.``

4 Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat;

5 pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire.

6 Tot astfel, şi David numeşte fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit.

7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, şi ale căror păcate sînt acoperite!

8 Ferice de omul, căruia nu -i ţine Domnul în seamă păcatul!``

9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa ,,i -a fost socotită ca neprihănire.``

10 Dar cum i -a fost socotită? După, sau înainte de tăierea lui împrejur? Nu cînd era tăiat împrejur, ci cînd era netăiat împrejur.

11 Apoi a primit ca semn tăierea împrejur, ca o pecete a acelei neprihăniri, pe care o căpătase prin credinţă, cînd era netăiat împrejur. Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor cari cred, măcar că nu sînt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta;

12 şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora cari, nu numai că sînt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia, pe care o avea tatăl nostru Avraam, cînd nu era tăiat împrejur.

13 În adevăr, făgăduinţa făcută lui Avraam sau seminţei lui, că va moşteni lumea, n'a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credinţă.

14 Căci, dacă moştenitori sînt ceice se ţin de Lege, credinţa este zădarnică, şi făgăduinţa este nimicită;

15 pentrucă Legea aduce mînie; şi unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de lege.

16 Deaceea moştenitori sînt ceice se fac prin credinţă, pentruca să fie prin har, şi pentruca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămînţa lui Avraam: nu numai pentru sămînţa aceea care este supt Lege, ci şi pentru sămînţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor,

17 dupăcum este scris: ,,Te-am rînduit să fii tatăl multor neamuri.`` El, adică, este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut, care înviază morţii, şi care cheamă lucrurile cari nu sînt, ca şi cum ar fi.

18 Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut, şi astfel a ajuns tatăl multor neamuri, dupăcum i se spusese: ,,Aşa va fi sămînţa ta.``

19 Şi, fiindcă n'a fost slab în credinţă, el nu s'a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii.

20 El nu s'a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu,

21 deplin încredinţat că El ce făgăduieşte, poate să şi împlinească.

22 De aceea credinţa aceasta ,,i -a fost socotită ca neprihănire.``

23 Dar nu numai pentru el este scris că ,,i -a fost socotită ca neprihănire``;

24 ci este scris şi pentru noi, cărora de asemenea ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru,

25 care a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi.

1 那么， 论到在血统（"血统"原文作"肉身"）上作我们祖先的亚伯拉罕所经验的， 我们可以说什么呢？

2 亚伯拉罕若是因行为称义， 就有可夸的， 只是不能在 神面前夸口。

3 经上怎么样说呢？"亚伯拉罕信 神， 这就算为他的义。"

4 作工的得工资， 不算是恩典， 是他应得的。

5 可是， 那不作工而只信那称不敬虔的人为义的 神的， 他的信就算为义了。

6 大卫也是这样说， 那不靠行为而蒙 神算为义的人是有福的！

7 "过犯得蒙赦免， 罪恶得到遮盖的人， 是有福的；

8 主不算为有罪的， 这人是有福的。"

9 这样看来， 那有福的人， 是指受割礼的呢， 还是指没有受割礼的呢？因为我们说： "亚伯拉罕的信算为他的义。"

10 那么， 是怎样算的呢？是在他受割礼以后呢， 还是在他受割礼之前呢？不是在他受割礼以后， 而是在他受了割礼以前。

11 他领受了割礼为记号， 作他受割礼之前因信称义的印证， 使他作所有没有受割礼而信之人的父， 使他们也被算为义；

12 又作受割礼之人的父， 就是作那些不仅受割礼， 并且照着我们祖宗亚伯拉罕未受割礼时就信的那脚踪而行之人的父。

13 原来 神给亚伯拉罕和他后裔承受世界的应许， 并不是因着律法， 而是借着因信而来的义。

14 如果属于律法的人才能成为后嗣， 信就没有作用， 应许也就落空了。

15 因为律法带来刑罚， 没有律法， 就没有违背律法的事。

16 所以， 成为后嗣是因着信， 为的是要按着 神的恩典， 使给所有后裔的应许坚定不移， 不但临到那属于律法的人， 也临到那效法亚伯拉罕而信的人。亚伯拉罕在 神面前作我们众人的父，

17 如经上所记： "我已经立了你作万国的父。"他所信的， 是叫死人得生命、使无变为有的 神。

18 在他没有盼望的时候， 仍然怀着盼望去信， 因此就成了万国的父， 正如 神所说： "你的后裔将要这样众多。"

19 他快到一百岁的时候， 想到自己的身体好像已经死了， 撒拉也不能生育， 他的信心还是不软弱，

20 也没有因着不信而疑惑 神的应许， 反倒坚信不移， 把荣耀归给 神，

21 满心相信 神所应许的， 神必能成就。

22 因此， 这就算为他的义。

23 "算为他的义"这一句话， 不是单为他写的，

24 也是为我们这将来得算为义的人写的， 就是为我们这信 神使我们的主耶稣从死人中复活的人写的。

25 耶稣为我们的过犯被交去处死， 为我们的称义而复活。