1 Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

1 Ha una miniera l’argento, e l’oro un luogo dove lo si affina.

2 Il ferro si cava dal suolo, e la pietra fusa dà il rame.

3 L’uomo ha posto fine alle tenebre, egli esplora i più profondi recessi, per trovar le pietre che son nel buio, nell’ombra di morte.

4 Scava un pozzo lontan dall’abitato; il piede più non serve a quei che vi lavorano; son sospesi, oscillano lungi dai mortali.

5 Dalla terra esce il pane, ma, nelle sue viscere, è sconvolta come dal fuoco.

6 Le sue rocce son la dimora dello zaffiro, e vi si trova della polvere d’oro.

7 L’uccello di rapina non conosce il sentiero che vi mena, né l’ha mai scorto l’occhio del falco.

8 Le fiere superbe non vi hanno messo piede, e il leone non v’è passato mai.

9 L’uomo stende la mano sul granito, rovescia dalle radici le montagne.

10 Pratica trafori per entro le rocce, e l’occhio suo scorge quanto v’è di prezioso.

11 Infrena le acque perché non gemano, e le cose nascoste trae fuori alla luce.

12 Ma la Sapienza, dove trovarla? E dov’è il luogo della Intelligenza?

13 L’uomo non ne sa la via, non la si trova sulla terra de’ viventi.

14 L’abisso dice: "Non è in me"; il mare dice: "Non sta da me".

15 Non la si ottiene in cambio d’oro, né la si compra a peso d’argento.

16 Non la si acquista con l’oro di Ofir, con l’onice prezioso o con lo zaffiro.

17 L’oro ed il vetro non reggono al suo confronto, non la si dà in cambio di vasi d’oro fino.

18 Non si parli di corallo, di cristallo; la Sapienza val più delle perle.

19 Il topazio d’Etiopia non può starle a fronte, l’oro puro non ne bilancia il valore.

20 Donde vien dunque la Sapienza? E dov’è il luogo della Intelligenza?

21 Essa è nascosta agli occhi d’ogni vivente, è celata agli uccelli del cielo.

22 L’abisso e la morte dicono: "Ne abbiamo avuto qualche sentore".

23 Dio solo conosce la via che vi mena, egli solo sa il luogo dove dimora,

24 perché il suo sguardo giunge sino alle estremità della terra, perch’egli vede tutto quel ch’è sotto i cieli.

25 Quando regolò il peso del vento e fissò la misura dell’acque,

26 quando dette una legge alla pioggia e tracciò la strada al lampo dei tuoni,

27 allora la vide e la rivelò, la stabilì ed anche l’investigò.

28 E disse all’uomo: "Ecco: temere il Signore: questa è la Sapienza, e fuggire il male è l’Intelligenza"."