1 Ţofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:
2 ,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?
3 Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?
4 Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -
5 A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,
6 şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.
7 Poţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?
8 Cît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?
9 Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.
10 Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?
11 Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.
12 Omul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!
13 Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.
14 Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.
15 Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;
16 îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.
17 Zilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.
18 Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.
19 Te vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.
20 Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``
1 Alors Tsophar, de Naama, prit la parole, et dit:
2 Ne répondra-t-on point à tant de discours, et suffira-t-il d'être un grand parleur pour être justifié?
3 Tes vains propos feront-ils taire les gens? Te moqueras-tu, sans que personne te confonde?
4 Tu as dit: Ma doctrine est pure, je suis sans tache devant tes yeux.
5 Mais je voudrais que Dieu parlât, et qu'il ouvrît sa bouche pour te répondre;
6 Qu'il te montrât les secrets de sa sagesse, de son immense sagesse; et tu reconnaîtrais que Dieu oublie une partie de ton iniquité.
7 Trouveras-tu le fond de Dieu? Trouveras-tu la limite du Tout-Puissant?
8 Ce sont les hauteurs des cieux: qu'y feras-tu? C'est plus profond que les enfers: qu'y connaîtras-tu?
9 Son étendue est plus longue que la terre, et plus large que la mer.
10 S'il saisit, s'il emprisonne, s'il assemble le tribunal, qui l'en empêchera?
11 Car il connaît, lui, les hommes de rien; il voit l'iniquité, sans qu'elle s'en doute;
12 Mais l'homme vide de sens de-viendra intelligent, quand l'ânon sauvage naîtra comme un homme!
13 Si tu disposes bien ton cœur, et si tu étends tes mains vers Dieu,
14 (Si l'iniquité est en tes mains, éloigne-la, et que le crime n'habite point dans tes tentes! )
15 Alors certainement tu lèveras ton front sans tache; tu seras raffermi et tu ne craindras rien;
16 Tu oublieras tes peines, tu t'en souviendras comme des eaux écoulées.
17 La vie se lèvera pour toi plus brillante que le midi, et l'obscurité même sera comme le matin.
18 Tu seras plein de confiance, parce que tu auras lieu d'espérer; tu exploreras autour de toi, et tu te coucheras en sécurité;
19 Tu t'étendras à ton aise, et nul ne t'effraiera; et bien des gens te feront la cour.
20 Mais les yeux des méchants seront consumés; tout refuge leur sera ôté, et toute leur espérance sera de rendre l'âme.