1 Sentencoj de Salomono. Saĝa filo estas ĝojo por sia patro, Kaj filo malsaĝa estas malĝojo por sia patrino.
2 Maljustaj trezoroj ne donas utilon; Sed bonfaremo savas de morto.
3 La Eternulo ne malsatigos animon de piulo; Sed la avidon de malpiulo Li forpuŝas.
4 Maldiligenta mano malriĉigas; Sed mano de diligentuloj riĉigas.
5 Kiu kolektas dum la somero, tiu estas filo saĝa; Sed kiu dormas en la tempo de rikolto, tiu estas filo hontinda.
6 Beno estas sur la kapo de piulo; Sed la buŝo de malpiulo kaŝas krimon.
7 La memoro de piulo estas benata; Sed la nomo de malpiuloj forputros.
8 Kiu havas saĝan koron, tiu akceptos moralordonojn; Sed kiu havas malsaĝan buŝon, tiu renversiĝos.
9 Kiu iras en senkulpeco, tiu iras sendanĝere; Sed kiu kurbigas siajn vojojn, tiu estos punita.
10 Kiu grimacas per la okulo, tiu kaŭzas suferon; Kaj kiu havas malsaĝan buŝon, tiu renversiĝos.
11 La buŝo de piulo estas fonto de vivo; Sed la buŝo de malpiulo kaŝas krimon.
12 Malamo kaŭzas malpacon; Sed amo kovras ĉiujn pekojn.
13 Sur la lipoj de prudentulo troviĝas saĝo; Sed vergo apartenas al la dorso de sensaĝulo.
14 Saĝuloj konservas la scion; Sed la buŝo de malsaĝulo estas proksima al la pereo.
15 La havo de riĉulo estas lia fortika urbo; Sed pereo por la malriĉuloj estas ilia malriĉo.
16 La laborpago de piulo estas por la vivo; La enspezoj de malpiulo estas por peko.
17 Kiu konservas la instruon, tiu iras al vivo; Sed kiu forĵetas atentigon, tiu restas en eraro.
18 Kiu kaŝas malamon, tiu havas falseman buŝon; Kaj kiu elirigas kalumnion, tiu estas malsaĝulo.
19 Ĉe multo da vortoj ne evitebla estas peko; Sed kiu retenas siajn lipojn, tiu estas saĝa.
20 La lango de piulo estas plej bonspeca arĝento; La koro de malpiuloj estas kiel nenio.
21 La lipoj de piulo gvidas multajn; Sed malsaĝuloj mortas pro manko de saĝo.
22 La beno de la Eternulo riĉigas, Kaj malĝojon Li ne aldonas al ĝi.
23 Por malsaĝulo estas ĝojo fari malbonon; Kaj saĝo, por saĝulo.
24 Kio timigas malpiulon, tio trafos lin; Kaj kion deziras piuloj, tio estos donita al ili.
25 Kiel pasanta ventego, tiel malpiulo rapide malaperas; Sed piulo havas eternan fundamenton.
26 Kiel la vinagro por la dentoj kaj la fumo por la okuloj, Tiel la maldiligentulo estas por tiuj, kiuj lin sendis.
27 La timo antaŭ la Eternulo multigas la tagojn; Sed la jaroj de malpiuloj estos mallongigitaj.
28 La atendo de piuloj fariĝos ĝojo; Sed la espero de malpiuloj pereos.
29 La vojo de la Eternulo estas defendo por la senpekulo, Sed pereo por la malbonfarantoj.
30 Piulo neniam falpuŝiĝos; Sed la malpiuloj ne restos sur la tero.
31 La buŝo de piulo eligas saĝon; Sed lango falsema estos ekstermita.
32 La lipoj de piulo anoncas favoraĵon, Kaj la buŝo de malpiuloj malicaĵon.
1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.
2 Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.
5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.
7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -
8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -
10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
11 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -
12 Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -
13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -
15 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -
16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -
17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -
18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -
19 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -
20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -
21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -
22 Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -
23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -
24 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -
25 Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -
26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -
27 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -
28 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -
29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -
30 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -
31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -
32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.