1 Milda respondo kvietigas koleron; Sed malmola vorto ekscitas koleron.

2 La lango de saĝuloj bonigas la instruon; Sed la buŝo de malsaĝuloj elparolas sensencaĵon.

3 Sur ĉiu loko estas la okuloj de la Eternulo; Ili vidas la malbonulojn kaj bonulojn.

4 Milda lango estas arbo de vivo; Sed malbonparola rompas la spiriton.

5 Malsaĝulo malŝatas la instruon de sia patro; Sed kiu plenumas la admonon, tiu estas prudenta.

6 En la domo de virtulo estas multe da trezoroj; Sed en la profito de malvirtulo estas pereo.

7 La buŝo de saĝuloj semas instruon; Sed la koro de malsaĝuloj ne estas tia.

8 Oferdono de malvirtuloj estas abomenaĵo por la Eternulo; Sed la preĝo de virtuloj al Li plaĉas.

9 Abomenaĵo por la Eternulo estas la vojo de malvirtulo; Sed kiu celas virton, tiun Li amas.

10 Malbona puno atendas tiun, kiu forlasas la vojon; Kaj la malamanto de admono mortos.

11 Ŝeol kaj la abismo estas antaŭ la Eternulo: Tiom pli la koroj de la homidoj.

12 Mokanto ne amas tiun, kiu lin admonas; Al saĝuloj li ne iras.

13 Ĝoja koro faras la vizaĝon ĝoja; Sed ĉe ĉagreno de la koro la spirito estas malgaja.

14 La koro de saĝulo serĉas instruon; Sed la buŝo de malsaĝuloj nutras sin per malsaĝeco.

15 Ĉiuj tagoj de malfeliĉulo estas malbonaj; Sed kontenta koro estas festenado.

16 Pli bona estas malmulto kun timo antaŭ la Eternulo, Ol granda trezoro kun maltrankvileco ĉe ĝi.

17 Pli bona estas manĝo el verdaĵo, sed kun amo, Ol grasa bovo, sed kun malamo.

18 Kolerema homo kaŭzas malpacon; Kaj pacienculo kvietigas disputon.

19 La vojo de maldiligentulo estas kiel dornarbeto; Sed la vojo de virtuloj estas ebenigita.

20 Saĝa filo ĝojigas la patron; Sed homo malsaĝa estas malhonoro por sia patrino.

21 Malsaĝeco estas ĝojo por malsaĝulo; Sed homo prudenta iras ĝustan vojon.

22 Kie ne estas konsilo, tie la entreprenoj neniiĝas; Sed ĉe multe da konsilantoj ili restas fortikaj.

23 Plezuro por homo estas en la respondo de lia buŝo; Kaj kiel bona estas vorto en la ĝusta tempo!

24 La vojo de la vivo por saĝulo iras supren, Por ke li evitu Ŝeolon malsupre.

25 La domon de fieruloj la Eternulo ruinigas; Sed Li gardas la limojn de vidvino.

26 Abomenaĵo por la Eternulo estas la intencoj de malnoblulo; Sed agrablaj estas la paroloj de puruloj.

27 Profitemulo malĝojigas sian domon; Sed kiu malamas donacojn, tiu vivos.

28 La koro de virtulo pripensas respondon; Sed la buŝo de malvirtuloj elfluigas malbonon.

29 La Eternulo estas malproksima de la malvirtuloj; Sed la preĝon de la virtuloj Li aŭskultas.

30 Luma okulo ĝojigas la koron; Bona sciigo fortikigas la ostojn.

31 Orelo, kiu aŭskultas la instruon de la vivo, Loĝos inter saĝuloj.

32 Kiu forpuŝas admonon, tiu malestimas sian animon; Sed kiu aŭskultas instruon, tiu akiras saĝon.

33 La timo antaŭ la Eternulo instruas saĝon, Kaj humileco troviĝas antaŭ honoro.

1 Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

4 Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

5 Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

6 În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

7 Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

10 Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

11 Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

15 Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

16 Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

17 Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

18 Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

19 Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

20 Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

22 Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

24 Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

25 Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

26 Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

27 Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

28 Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

29 Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

31 Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

33 Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -