1 Kiam vi sidiĝos, por manĝi kun reganto, Rigardu bone, kio estas antaŭ vi;
2 Kaj vi metu tranĉilon al via gorĝo, Se vi estas avidulo.
3 Ne deziru liajn bongustajn manĝojn; Ĉar ĝi estas trompa pano.
4 Ne penu riĉiĝi; Forlasu vian pripensadon.
5 Ĉu vi direktos viajn okulojn al ĝi? ĝi jam ne ekzistos; Ĉar riĉeco faras al si flugilojn kiel aglo, kaj forflugas al la ĉielo.
6 Ne manĝu panon de malbondeziranto, Kaj ne deziru liajn bongustajn manĝojn.
7 Ĉar kiaj estas la pensoj en lia animo, tia li ankaŭ estas: Manĝu kaj trinku, li diros al vi, Sed lia koro ne estas kun vi.
8 La pecon, kiun vi manĝis, vi elvomos; Kaj vane vi perdis viajn agrablajn vortojn.
9 En la orelojn de malsaĝulo ne parolu; Ĉar li malŝatos la saĝecon de viaj vortoj.
10 Ne forŝovu la antikvajn limojn, Kaj sur la kampon de orfoj ne iru.
11 Ĉar ilia Liberiganto estas forta; Li defendos ilian aferon kontraŭ vi.
12 Elmetu vian koron al instruo Kaj viajn orelojn al paroloj de prudento.
13 Ne malvolu puni knabon: Se vi batos lin per kano, li ne mortos.
14 Vi batos lin per kano, Kaj lian animon vi savos de Ŝeol.
15 Mia filo, se via koro estos saĝa, Tiam ĝojos ankaŭ mia koro.
16 Kaj mia internaĵo ĝojos, Kiam viaj lipoj parolos ĝustaĵon.
17 Via koro sin tiru ne al pekuloj, Sed al timo antaŭ la Eternulo ĉiutage.
18 Ĉar ekzistas estonteco, Kaj via espero ne perdiĝos.
19 Aŭskultu vi, mia filo, kaj estu saĝa, Kaj direktu vian koron al la ĝusta vojo.
20 Ne estu inter la drinkantoj de vino, Inter tiuj, kiuj manĝas tro da viando;
21 Ĉar drinkemulo kaj manĝegemulo malriĉiĝos, Kaj dormemulo havos sur si ĉifonaĵojn.
22 Aŭskultu vian patron, kiu vin naskigis, Kaj ne malŝatu vian patrinon, kiam ŝi maljuniĝos.
23 Veron aĉetu, kaj ne vendu saĝon Kaj instruon kaj prudenton.
24 Grandan ĝojon havas patro de virtulo, Kaj naskinto de saĝulo ĝojos pro li.
25 Via patro kaj via patrino ĝojos, Kaj via naskintino triumfos.
26 Donu, mia filo, vian koron al mi, Kaj al viaj okuloj plaĉu miaj vojoj.
27 Ĉar malĉastulino estas profunda foso, Kaj fremda edzino estas malvasta puto.
28 Ŝi embuskas kiel rabisto, Kaj kolektas ĉirkaŭ si perfidulojn.
29 Ĉe kiu estas ploro? ĉe kiu estas ĝemoj? ĉe kiu estas malpaco? Ĉe kiu estas plendoj? ĉe kiu estas senkaŭzaj batoj? Ĉe kiu estas malklaraj okuloj?
30 Ĉe tiuj, kiuj sidas malfrue ĉe vino, Ĉe tiuj, kiuj venas, por gustumi aroman trinkaĵon.
31 Ne rigardu la vinon, kiel ruĝa ĝi estas, Kiel ĝi brilas en la pokalo, kiel glate ĝi eniras:
32 En la fino ĝi mordas kiel serpento Kaj pikas kiel vipuro.
33 Viaj okuloj vidos fremdaĵojn, Kaj via koro parolos malĝustaĵojn.
34 Kaj vi estos kiel dormanto meze de la maro, Kaj kiel dormanto sur la supro de masto.
35 Ili batis min, sed ĝi min ne doloris; Ili frapis min, sed mi ne sentis; Kiam mi vekiĝos, mi denove tion serĉos.
1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``