1 Mia filo! se vi akceptos miajn parolojn Kaj konservos ĉe vi miajn ordonojn,

2 Ke via orelo atente aŭskultos saĝon Kaj vian koron vi inklinigos al komprenado;

3 Se vi vokos la prudenton Kaj direktos vian voĉon al la saĝo:

4 Se vi serĉos ĝin kiel arĝenton, Serĉegos kiel trezoron:

5 Tiam vi komprenos la timon antaŭ la Eternulo, Kaj vi akiros konadon pri Dio.

6 Ĉar la Eternulo donas saĝon; El Lia buŝo venas scio kaj kompreno.

7 Li havas helpon por la virtuloj; Li estas ŝildo por tiuj, kiuj vivas pie.

8 Li gardas la iradon de la justo, Kaj zorgas pri la vojo de Siaj piuloj.

9 Tiam vi komprenos veremon kaj juston Kaj pion kaj ĉiun bonan vojon.

10 Ĉar saĝo venos en vian koron, Kaj scio estos agrabla por via animo.

11 Bona konscio vin gvidos, Prudento vin gardos,

12 Por savi vin de la vojo de malbono, De homo, parolanta kontraŭveraĵon,

13 De tiuj, kiuj forlasas la ĝustan vojon, Por iri la vojojn de mallumo,

14 Kiuj ĝojas, kiam ili faras malbonon, Trovas plezuron en la malordo de la malboneco,

15 Kies vojoj estas malrektaj Kaj kies irado deflankiĝis;

16 Por savi vin de fremda virino, De edzino ne via, kies paroloj estas glataj,

17 Kiu forlasas la amikon de sia juneco, Kaj forgesas la ligon de sia Dio;

18 Ĉar ŝia domo kondukas al morto, Kaj ŝiaj paŝoj al la inferuloj;

19 Ĉiuj, kiuj eniras al ŝi, ne revenas, Kaj ne reatingas la vojon de la vivo;

20 Ke vi iru la vojon de bonuloj, Kaj sekvu la paŝosignojn de piuloj.

21 Ĉar la piuloj loĝos sur la tero, Kaj la senpekuloj restos sur ĝi;

22 Sed la malpiuloj estos ekstermitaj de sur la tero, Kaj la maliculoj estos malaperigitaj de tie.

1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

2 dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

3 dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

4 dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

5 atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

7 El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

8 Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

9 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

11 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

13 de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

14 cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,

15 cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;

16 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

17 care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.

18 Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

21 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;

22 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.