1 Vortoj de Agur, filo de Jake. Profeta parolo de tiu viro al Itiel, al Itiel kaj Ukal.
2 Mi estas la plej malklera homo, Kaj homan prudenton mi ne posedas.
3 Kaj mi ne lernis saĝon, Kaj pri la Sanktulo mi ne havas ekkonon.
4 Kiu leviĝis en la ĉielon, kaj malleviĝis? Kiu kolektis la venton en siajn mankavojn? Kiu ligis la akvon en la veston? Kiu aranĝis ĉiujn limojn de la tero? Kia estas lia nomo? kaj kia estas la nomo de lia filo? Ĉu vi scias?
5 Ĉiu diro de Dio estas pura; Li estas ŝildo por tiuj, kiuj Lin fidas.
6 Ne aldonu al Liaj vortoj, Por ke Li ne punu vin, kaj por ke vi ne aperu mensoganto.
7 Du aferojn mi petis de Vi; Ne rifuzu al mi, antaŭ ol mi mortos:
8 Falsaĵon kaj mensogaĵon forigu de mi; Malriĉecon kaj riĉecon ne donu al mi; Nutru min per tiom da pano, kiom mi bezonas.
9 Ĉar alie mi eble trosatiĝus kaj neus, kaj dirus:Kiu estas la Eternulo? Aŭ eble mi malriĉiĝus kaj ŝtelus, Kaj malbonuzus la nomon de mia Dio.
10 Ne kalumniu sklavon antaŭ lia sinjoro, Por ke li ne malbenu vin kaj vi ne fariĝu kulpulo.
11 Estas generacio, kiu malbenas sian patron Kaj ne benas sian patrinon;
12 Generacio, kiu estas pura en siaj okuloj Kaj tamen ne laviĝis de siaj malpuraĵoj;
13 Generacio, kiu tiel alte tenas siajn okulojn Kaj tiel levas siajn palpebrojn;
14 Generacio, kies dentoj estas glavoj kaj kies makzeloj estas tranĉiloj, Por formanĝi la malriĉulojn de la tero kaj la mizerulojn inter la homoj.
15 Hirudo havas du filinojn, kiuj krias:Donu, donu; Ili tri neniam satiĝas. Kvar objektoj ne diras:Sufiĉe:
16 Ŝeol; senfrukta ventro; la tero ne satiĝas de akvo; kaj la fajro ne diras:Sufiĉe.
17 Okulon, kiu mokas la patron Kaj malŝatas obeadon al la patrino, Elpikos korvoj ĉe la rivero kaj formanĝos aglidoj.
18 Tri aferoj estas nekompreneblaj por mi, Kaj kvaran mi ne scias:
19 La vojon de aglo en la aero; La vojon de serpento sur roko; La vojon de ŝipo meze de la maro; Kaj la vojon de viro ĉe virgulino.
20 Tia estas la vojo de virino adultanta: Ŝi manĝas, viŝas la buŝon, Kaj diras:Mi faris nenian pekon.
21 Sub tri objektoj tremas la tero, Kaj kvar ĝi ne povas porti:
22 Sklavon, kiam li fariĝis reĝo; Malsaĝulon, kiam li tro satiĝis de pano;
23 Malamatan virinon, kiam ŝi edziniĝis, Kaj sklavinon, kiam ŝi elpelis sian sinjorinon.
24 Kvar estas malgranduloj sur la tero, Kaj tamen ili estas tre saĝaj:
25 La formikoj, popolo ne forta, Tamen ili en somero pretigas al si manĝaĵon;
26 La hirakoj, popolo senforta, Tamen ili faras siajn domojn en la roko;
27 La akridoj ne havas reĝon, Kaj tamen ili ĉiuj eliras en vicoj;
28 La lacerto kroĉiĝas per siaj manoj, Tamen ĝi estas en reĝaj palacoj.
29 Ekzistas tri, kiuj bone iras, Kaj kvar, kiuj marŝas bele:
30 La leono, plej forta el la bestoj, Cedas al neniu;
31 Cervo kun bonaj lumboj; virkapro; Kaj reĝo, kiun neniu povas kontraŭstari.
32 Se vi agis malsaĝe pro via fiereco, Kaj se vi intencis malbonon, Tiam metu la manon sur la buŝon.
33 Ĉar batado de lakto produktas buteron, Ekbato de nazo aperigas sangon, Kaj incitado de kolero kaŭzas malpacon.
1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
2 Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.
3 N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
4 Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
5 Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.
6 N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -
7 Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
8 Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
9 Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -
10 Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
11 Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.
12 Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.
13 Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.
14 Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
15 Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,
16 şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -
17 Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -
18 Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
19 urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
20 Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -
21 Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
22 un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,
23 o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -
24 Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:
25 furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
26 şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;
27 lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;
28 păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.
29 Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
30 leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
31 calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -
32 Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:
33 căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.