1 De là David monta vers les lieux forts d’En-Guédi, où il demeura. 2 Lorsque Saül fut revenu de la poursuite des Philistins, on vint lui dire: Voici, David est dans le désert d’En-Guédi. 3 Saül prit trois mille hommes d’élite sur tout Israël, et il alla chercher David et ses gens jusque sur les rochers des boucs sauvages. 4 Il arriva à des parcs de brebis, qui étaient près du chemin; et là se trouvait une caverne, où il entra pour se couvrir les pieds. David et ses gens étaient au fond de la caverne. 5 Les gens de David lui dirent: Voici le jour où l’Éternel te dit: Je livre ton ennemi entre tes mains; traite-le comme bon te semblera. David se leva, et coupa doucement le pan du manteau de Saül. 6 Après cela le cœur lui battit, parce qu’il avait coupé le pan du manteau de Saül. 7 Et il dit à ses gens: Que l’Éternel me garde de commettre contre mon seigneur, l’oint de l’Éternel, une action telle que de porter ma main sur lui! Car il est l’oint de l’Éternel. 8 Par ces paroles David arrêta ses gens, et les empêcha de se jeter sur Saül. Puis Saül se leva pour sortir de la caverne, et continua son chemin. 9 Après cela, David se leva et sortit de la caverne. Il se mit alors à crier après Saül: O roi, mon seigneur! Saül regarda derrière lui, et David s’inclina le visage contre terre et se prosterna. 10 David dit à Saül: Pourquoi écoutes-tu les propos des gens qui disent: Voici, David cherche ton malheur? 11 Tu vois maintenant de tes propres yeux que l’Éternel t’avait livré aujourd’hui entre mes mains dans la caverne. On m’excitait à te tuer; mais je t’ai épargné, et j’ai dit: Je ne porterai pas la main sur mon seigneur, car il est l’oint de l’Éternel. 12 Vois, mon père, vois donc le pan de ton manteau dans ma main. Puisque j’ai coupé le pan de ton manteau et que je ne t’ai pas tué, sache et reconnais qu’il n’y a dans ma conduite ni méchanceté ni révolte, et que je n’ai point péché contre toi. Et toi, tu me dresses des embûches, pour m’ôter la vie! 13 L’Éternel sera juge entre moi et toi, et l’Éternel me vengera de toi; mais je ne porterai point la main sur toi. 14 Des méchants vient la méchanceté, dit l’ancien proverbe. Aussi je ne porterai point la main sur toi. 15 Contre qui le roi d’Israël s’est-il mis en marche? Qui poursuis-tu? Un chien mort, une puce. 16 L’Éternel jugera et prononcera entre moi et toi; il regardera, il défendra ma cause, il me rendra justice en me délivrant de ta main. 17 Lorsque David eut fini d’adresser à Saül ces paroles, Saül dit: Est-ce bien ta voix, mon fils David? Et Saül éleva la voix et pleura. 18 Et il dit à David: Tu es plus juste que moi; car tu m’as fait du bien, et moi je t’ai fait du mal. 19 Tu manifestes aujourd’hui la bonté avec laquelle tu agis envers moi, puisque l’Éternel m’avait livré entre tes mains et que tu ne m’as pas tué. 20 Si quelqu’un rencontre son ennemi, le laisse-t-il poursuivre tranquillement son chemin? Que l’Éternel te récompense pour ce que tu m’as fait en ce jour! 21 Maintenant voici, je sais que tu régneras, et que la royauté d’Israël restera entre tes mains. 22 Jure-moi donc par l’Éternel que tu ne détruiras pas ma postérité après moi, et que tu ne retrancheras pas mon nom de la maison de mon père. 23 David le jura à Saül. Puis Saül s’en alla dans sa maison, et David et ses gens montèrent au lieu fort.

1 Când s-a întors Saul*Cap. 23:28. de la urmărirea filistenilor, au venit și i-au spus: „Iată că David este în pustia En-Ghedi." 2 Saul a luat trei mii de oameni aleși din tot Israelul și s-a dus*Ps. 38:12. să caute pe David și pe oamenii lui până pe stâncile țapilor sălbatici. 3 A ajuns la niște stâne de oi, care erau lângă drum, și acolo era o peșteră în care a intrat*Ps. 141:6. să doarmă*Jud. 3:24.. David și oamenii lui erau*Ps. 57, titlu; 142, titlu. în fundul peșterii. 4 Oamenii lui*Cap. 26:8. David i-au zis: „Iată ziua în care Domnul îți zice: ‘Dau pe vrăjmașul tău în mâinile tale; fă-i ce-ți va plăcea.’" David s-a sculat și a tăiat încet colțul hainei lui Saul. 5 După aceea, inima*2 Sam. 24:10. îi bătea, pentru că tăiase colțul hainei lui Saul. 6 Și a zis oamenilor săi: „Să mă*Cap. 26:11. ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o așa faptă ca să pun mâna pe el! Căci el este unsul Domnului." 7 Cu aceste cuvinte, David a oprit*Ps. 7:4.Mat. 5:44.Rom. 12:17,19. pe oamenii săi și i-a împiedicat să se arunce asupra lui Saul. Apoi Saul s-a sculat să iasă din peșteră și și-a văzut înainte de drum. 8 După aceea, David s-a sculat și a ieșit din peșteră. El a început să strige atunci după Saul: „Împărate, domnul meu!" Saul s-a uitat înapoi, și David s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat. 9 David a zis lui Saul: „De ce asculți*Ps. 141:6.Prov. 16:28;17:9. tu de vorbele oamenilor care zic: ‘David îți vrea răul’? 10 Vezi acum cu ochii tăi că Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peșteră. Oamenii mei mă îndemnau să te omor, dar te-am cruțat și am zis: ‘Nu voi pune mâna pe domnul meu, căci este unsul Domnului.’ 11 Uite, părintele meu, uite colțul hainei tale în mâna mea. Fiindcă ți-am tăiat colțul hainei și nu te-am ucis, să știi și să vezi că în purtarea mea nu este nici răutate*Ps. 7:3;35:7., nici răzvrătire și că n-am păcătuit împotriva ta. Totuși tu îmi întinzi curse*Cap. 26:20., ca să-mi iei viața. 12 Judece*Gen. 16:5.Jud. 11:27. Cap. 26:10.Iov 5:8. Domnul între mine și tine și Domnul să mă răzbune pe tine, dar eu nu voi pune mâna pe tine. 13 ‘Răul de la cei răi vine’, zice vechea zicală. De aceea eu nu voi pune mâna pe tine. 14 Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmărești tu? Un câine*Cap. 17:43.2 Sam. 9:8. mort, un*Cap. 26:21. purice. 15 Domnul*Vers. 12. va judeca și va hotărî între mine și tine, El va*2 Cron. 24:22. vedea, El îmi va*Ps. 35:1;43:1;119:154.Mica 7:9. apăra pricina și El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mâna ta." 16 Când a sfârșit David de spus aceste vorbe lui Saul, Saul a zis: „Glasul*Cap. 26:17. tău este, fiule David?" Și Saul a ridicat glasul și a plâns. 17 Și a zis*Cap. 26:21. lui David: „Tu ești mai bun*Gen. 38:29. decât mine, căci tu mi-ai făcut*Mat. 5:44. bine, iar eu ți-am făcut rău. 18 Tu îți arăți azi bunătatea cu care te porți față de mine, căci Domnul*Cap. 26:23. mă dăduse în mâinile tale, și nu m-ai omorât. 19 Dacă întâlnește cineva pe vrăjmașul lui, îl lasă oare să-și urmeze drumul în liniște? Domnul să-ți răsplătească pentru ce mi-ai făcut în ziua aceasta! 20 Acum, iată, știu*Cap. 23:17. că tu vei domni și că împărăția lui Israel va rămâne în mâinile tale. 21 Jură-mi*Gen. 21:23. dar pe Domnul că*2 Sam. 21:6,8. nu-mi vei nimici sămânța mea după mine și că nu-mi vei șterge numele din casa tatălui meu." 22 David a jurat lui Saul. Apoi Saul a plecat acasă, iar David și oamenii lui s-au suit în locul întărit*Cap. 23:29..