1 En ce temps-là, les Philistins rassemblèrent leurs troupes et formèrent une armée, pour faire la guerre à Israël. Akisch dit à David: Tu sais que tu viendras avec moi à l’armée, toi et tes gens. 2 David répondit à Akisch: Tu verras bien ce que ton serviteur fera. Et Akisch dit à David: Aussi je te donnerai pour toujours la garde de ma personne. 3 *1 S 25:1.Samuel était mort; tout Israël l’avait pleuré, et on l’avait enterré à Rama, dans sa ville. Saül avait ôté du pays ceux qui évoquaient les morts et ceux qui prédisaient l’avenir. 4 Les Philistins se rassemblèrent, et vinrent camper à Sunem; Saül rassembla tout Israël, et ils campèrent à Guilboa. 5 A la vue du camp des Philistins, Saül fut saisi de crainte, et un violent tremblement s’empara de son cœur. 6 Saül consulta l’Éternel; et l’Éternel ne lui répondit point, ni par des songes, ni par l’urim, ni par les prophètes. 7 Et Saül dit à ses serviteurs: Cherchez-moi une femme qui évoque les morts, et j’irai la consulter. Ses serviteurs lui dirent: Voici, à En-Dor il y a une femme qui évoque les morts. 8 Alors Saül se déguisa et prit d’autres vêtements, et il partit avec deux hommes. Ils arrivèrent de nuit chez la femme. Saül lui dit: Prédis-moi l’avenir en évoquant un mort, et fais-moi monter celui que je te dirai. 9 La femme lui répondit: Voici, tu sais ce que Saül a fait, comment il a retranché du pays ceux qui évoquent les morts et ceux qui prédisent l’avenir; pourquoi donc tends-tu un piège à ma vie pour me faire mourir? 10 Saül lui jura par l’Éternel, en disant: L’Éternel est vivant! Il ne t’arrivera point de mal pour cela. 11 La femme dit: Qui veux-tu que je te fasse monter? Et il répondit: Fais moi monter Samuel. 12 Lorsque la femme vit Samuel, elle poussa un grand cri, et elle dit à Saül: Pourquoi m’as-tu trompée! Tu es Saül? 13 Le roi lui dit: Ne crains rien; mais que vois-tu? La femme dit à Saül: je vois un dieu qui monte de la terre. 14 Il lui dit: Quelle figure a-t-il? Et elle répondit: C’est un vieillard qui monte et il est enveloppé d’un manteau. Saül comprit que c’était Samuel, et il s’inclina le visage contre terre et se prosterna. 15 Samuel dit à Saül: Pourquoi m’as-tu troublé, en me faisant monter? Saül répondit: Je suis dans une grande détresse: les Philistins me font la guerre, et Dieu s’est retiré de moi; il ne m’a répondu ni par les prophètes ni par des songes. Et je t’ai appelé pour que tu me fasses connaître ce que je dois faire. 16 Samuel dit: Pourquoi donc me consultes-tu, puisque l’Éternel s’est retiré de toi et qu’il est devenu ton ennemi? 17 L’Éternel te traite comme je te l’avais annoncé de sa part; l’Éternel a déchiré la royauté d’entre tes mains, et l’a donnée à un autre, à David. 18 Tu n’as point obéi à la voix de l’Éternel, et tu n’as point fait sentir à Amalek l’ardeur de sa colère: voilà pourquoi l’Éternel te traite aujourd’hui de cette manière. 19 Et même l’Éternel livrera Israël avec toi entre les mains des Philistins. Demain, toi et tes fils, vous serez avec moi, et l’Éternel livrera le camp d’Israël entre les mains des Philistins. 20 Aussitôt Saül tomba à terre de toute sa hauteur, et les paroles de Samuel le remplirent d’effroi; de plus, il manquait de force, car il n’avait pris aucune nourriture de tout le jour et de toute la nuit. 21 La femme vint auprès de Saül, et, le voyant très effrayé, elle lui dit: Voici, ta servante a écouté ta voix; j’ai exposé ma vie, en obéissant aux paroles que tu m’as dites. 22 Écoute maintenant, toi aussi, la voix de ta servante, et laisse-moi t’offrir un morceau de pain, afin que tu manges pour avoir la force de te mettre en route. 23 Mais il refusa, et dit: Je ne mangerai point. Ses serviteurs et la femme aussi le pressèrent, et il se rendit à leurs instances. Il se leva de terre, et s’assit sur le lit. 24 La femme avait chez elle un veau gras, qu’elle se hâta de tuer; et elle prit de la farine, la pétrit, et en cuisit des pains sans levain. 25 Elle les mit devant Saül et devant ses serviteurs. Et ils mangèrent. Puis, s’étant levés, ils partirent la nuit même.

1 Pe vremea aceea*Cap. 29:1., filistenii și-au strâns taberele și au făcut o oștire ca să pornească război împotriva lui Israel. Achiș a zis lui David: „Să știi că vei veni cu mine la oștire, tu și oamenii tăi." 2 David a răspuns lui Achiș: „Ei bine, vei vedea ce va face robul tău." Și Achiș a zis lui David: „De aceea te voi pune păzitorul capului meu în tot timpul." 3 Samuel*Cap. 25:1. murise. Tot Israelul îl plânsese și-l îngropase la Rama, în cetatea lui. Saul îndepărtase din țară pe cei ce chemau morții*Vers. 9.Exod 22:18.Lev. 19:31;20:27.Deut. 18:10,11. și pe cei ce ghiceau. 4 Filistenii s-au strâns și au venit de au tăbărât la Sunem*Ios. 19:18.2 Împ. 4:8.. Saul a strâns pe tot Israelul și au tăbărât la Ghilboa*Cap. 31:1.. 5 La vederea taberei filistenilor, Saul a fost cuprins de frică*Iov 18:11. și un tremur puternic i-a apucat inima. 6 Saul a întrebat pe Domnul, și Domnul nu i-a răspuns*Cap. 14:37.Prov. 1:28.Plâng. 2:9. nici prin*Num. 12:6. vise, nici prin Urim*Exod 28:30.Num. 27:21.Deut. 33:8., nici prin proroci. 7 Atunci, Saul a zis slujitorilor lui: „Căutați-mi o femeie care să cheme morții, ca să mă duc s-o întreb." Slujitorii lui i-au zis: „Iată că în En-Dor este o femeie care cheamă morții." 8 Atunci, Saul s-a schimbat, a luat alte haine și a plecat cu doi oameni. Au ajuns la femeia aceea noaptea. Saul i-a zis: „Spune-mi viitorul chemând un mort și scoală-mi pe cine-ți*Deut. 18:11.1 Cron. 10:13.Is. 8:19. voi spune." 9 Femeia i-a răspuns: „Știi ce a făcut Saul, cum a nimicit*Vers. 3. din țară pe cei ce cheamă morții și pe cei ce ghicesc viitorul, pentru ce dar întinzi o cursă vieții mele, ca să mă omori?" 10 Saul i-a jurat pe Domnul și a zis: „Viu este Domnul că nu ți se va întâmpla niciun rău pentru aceasta." 11 Femeia a zis: „Pe cine vrei să-ți scol?" Și el a răspuns: „Scoală-mi pe Samuel." 12 Când a văzut femeia pe Samuel, a scos un țipăt mare și a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai înșelat? Tu ești Saul!" 13 Împăratul i-a zis: „Nu te teme de nimic. Dar ce vezi?" Femeia a zis lui Saul: „Văd o ființă dumnezeiască sculându-se din pământ." 14 El i-a zis: „Cum e la chip?" Și ea a răspuns: „Este un bătrân care se scoală și este învelit cu o mantie*Cap. 15:27.2 Împ. 2:8,13.." Saul a înțeles că era Samuel și s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat. 15 Samuel a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai tulburat chemându-mă?" Saul a răspuns: „Sunt*Prov. 5:11-13;14:14. într-o mare strâmtorare: filistenii îmi fac război, și Dumnezeu*Cap. 18:12. S-a depărtat de la mine; nu mi-a*Vers. 6. răspuns nici prin proroci, nici prin vise. Și te-am chemat să-mi arăți ce să fac." 16 Samuel a zis: „Pentru ce mă întrebi pe mine, când Domnul S-a depărtat de tine și S-a făcut vrăjmașul tău? 17 Domnul îți face așa cum îți*Cap. 15:28. vestisem din partea Lui; Domnul a rupt împărăția din mâinile tale și a dat-o altuia, lui David. 18 N-ai ascultat*Cap. 15:9.1 Împ. 20:42.1 Cron. 10:13.Ier. 48:10. de glasul Domnului și n-ai făcut pe Amalec să simtă aprinderea mâniei Lui, de aceea îți face Domnul așa astăzi. 19 Și chiar Domnul va da pe Israel împreună cu tine în mâinile filistenilor. Mâine, tu și fiii tăi veți fi împreună cu mine și Domnul va da tabăra lui Israel în mâinile filistenilor." 20 Îndată, Saul a căzut la pământ cât era de lung, și cuvintele lui Samuel l-au umplut de groază; nu mai avea nicio putere, căci nu mâncase toată ziua și toată noaptea. 21 Femeia a venit la Saul și, văzându-l foarte înspăimântat, i-a zis: „Iată că roaba ta ți-a ascultat glasul; mi-am pus viața*Jud. 12:3. Cap. 19:5.Iov 13:14. în primejdie ascultând de cuvintele pe care mi le-ai spus. 22 Ascultă acum și tu glasul roabei tale și lasă-mă să-ți dau o bucată de pâine, ca să mănânci și să prinzi putere ca să pornești la drum." 23 Dar el n-a vrut și a zis: „Nu mănânc nimic!" Slujitorii lui și femeia au stăruit de el până i-a ascultat. S-a sculat de la pământ și a șezut pe pat. 24 Femeia avea la ea un vițel gras, pe care l-a tăiat în grabă; a luat făină, a frământat-o și a copt azimi. 25 Le-a pus înaintea lui Saul și înaintea slujitorilor lui și au mâncat. Apoi s-au sculat și au plecat chiar în noaptea aceea.