1 Ka mutu ēnei kōrero a Īhu ka haere ia, rātou ko āna ākonga, ki tāwāhi o te manga wai, arā o Kerono. Nā, he kāri kei reira, ā, tapoko atu ana ia, rātou ko āna ākonga.
2 I mātauria anō taua wāhi e Hūrā, e te tangata e tukua ai ia; he maha hoki ngā hokinga o Īhu, rātou ko āna ākonga ki reira. 3 Nā, ka hoatu ki a Hūrā tētahi mātua me ētahi kātipa e ngā tohunga nui rātou ko ngā Parihi, ā, haere ana ki reira, me ngā roherohe, me ngā rama, me ngā patu.
4 Heoi, i mātau a Īhu ki ngā mea katoa meāke pā ki a ia, ka puta atu, ka mea ki a rātou, "Ko wai tā koutou e rapu?"
5 Ka whakahokia e rātou ki a ia, "Ko Īhu o Nahareta."
Ka mea a Īhu ki a rātou, "Ko ahau ia."
Ā, i te tū anō i roto i a rātou a Hūrā, tōna kaituku. 6 Nā, i tāna kōrerotanga ki a rātou, "Ko ahau ia," hoki ana rātou ki muri, hinga ana ki te whenua.
7 Nā, ka ui anō ia ki a rātou, "Ko wai tā koutou e rapu?"
Ka mea rātou, "Ko Īhu o Nahareta."
8 Ka whakahokia e Īhu, "Kua mea ahau ki a koutou, ‘Ko ahau ia,’ ki te mea e rapu ana koutou i ahau, tukua ēnei kia haere." 9 Kia rite ai te kupu i kōrerotia e ia: "Kāhore i ngaro tētahi o te hunga i hōmai e koe ki ahau."
10 Nā, he hoari tā Haimona Pita, unuhia ana e ia, ā, hāua iho te pononga a te tohunga nui, tapahia ana tōna taringa matau. Ko te ingoa o taua pononga ko Maraku.
11 Ka mea a Īhu ki a Pita, "Kuhua tāu hoari ki te takotoranga. Ko te kapu i hōmai nei e tōku Matua ki ahau auaka rānei e inumia e ahau?"
12 Heoi, ka hopukina a Īhu e taua ope, e te rangatira rātou ko ngā kātipa o ngā Hūrai, ā, hereherea ana ia. 13 Ā, ka ārahina ki a Anaha i te tuatahi; ko ia hoki te hungawai o Kaiapa, o te tohunga nui mō taua tau. 14 Nā, ko Kaiapa tēnei nāna rā i whakatakoto te whakaaro ki ngā Hūrai, he pai kē ki te mate te tangata kotahi mō te iwi.
15 Nā, ka aru a Haimona Pita i a Īhu, ā, ka aru anō hoki tētahi atu o ngā ākonga; nā, i mōhiotia taua ākonga e te tohunga nui, ā, tomo tahi ana me Īhu ki te whare o te tohunga nui; 16 ko Pita ia i tū i te kūwaha i waho. Nā, ka puta atu taua ākonga i mōhiotia nei e te tohunga nui, ka kōrero ki te kaitiaki o te tatau, ā, ārahina ana a Pita ki roto.
17 Nā, ko te meatanga a te kōtiro tiaki o te tatau ki a Pita, "Ehara ianei koe i tētahi o ngā ākonga a tēnei tangata?"
Ka mea ia, "Ehara!"
18 Nā, i reira ngā pononga me ngā kātipa e tū ana, kua whakaūngia hoki e rātou te kāpura waro; he makariri hoki; ā, e inaina ana rātou. Ko Pita hoki tētahi o rātou, e tū tahi ana e inaina ana.
19 Nā, ka ui te tohunga nui ki a Īhu, ki āna ākonga, ki tāna ako.
20 Ka whakahokia e Īhu ki a ia, "I mārama tonu tāku kōrero ki te ao; i ako tonu ahau i roto i te whare karakia, i te temepara hoki, i te wāhi huihui o ngā Hūrai katoa; kāhore hoki tētahi mea i kōrerotia pukutia e ahau. 21 He aha koe ka ui ai ki ahau? Ui atu ki te hunga i rongo ki tāku i mea ai ki a rātou; nanā, e mōhio ana rātou ki āku i kōrero ai."
22 Nā, i tāna kōrerotanga i ēnei kupu, ka papaki tētahi o ngā kātipa i tū rā i a Īhu, ka mea, "E pēnā ana koe ki te tohunga nui?"
23 Ka whakahokia e Īhu ki a ia, "Ki te kino āku kōrero, whakaaturia te kino. Ki te pai ia, he aha koe i papaki ai i ahau?" 24 Nā, ka tukua hereheretia atu ia e Anaha ki a Kaiapa tohunga nui.
25 Nā, tērā a Haimona Pita te tū rā me te inaina. Nā, ka mea rātou ki a ia, "Ehara ianei koe i tētahi o āna ākonga?"
Ka whakakāhore ia, ka mea, "Ehara!"
26 Ka mea tētahi o ngā pononga a te tohunga nui, he whanaunga nōna i tapahia nei te taringa e Pita, "Kīhai ianei ahau i kite i a koe, kōrua tahi i te kāri?" 27 Nā, ka whakakāhore anō a Pita; ā, tangi tonu iho te tīkaokao.
28 Kātahi, ka ārahina atu e rātou a Īhu i a Kaiapa ki te whare whakawā. He atatū. Ko rātou ia kīhai i tomo ki te whare whakawā, kei poke rātou, engari, kia kai ai rātou i te Kapenga. 29 Nā, ka puta atu a Pirato ki a rātou, ka mea, "He aha tā koutou whakapae ki tēnei tangata?"
30 Ka whakahoki rātou, ka mea ki a ia, "Me i kaua ia te mahi i te kino, kīhai i kawea mai e mātou ki a koe."
31 Nā, ko te meatanga a Pirato ki a rātou, "Mauria atu ia, whakawākia ki tō koutou nā ture."
Ka mea ngā Hūrai ki a ia, "E kore e tika kia whakamatea tētahi tangata e mātou." 32 Kia rite ai tā Īhu kupu i kōrero ai, hei whakaatu i te mate e mate ai ia.
33 Me i reira ka tomo anō a Pirato ki te whare whakawā, ka karanga i a Īhu, ka mea ki a ia, "Ko te Kīngi rānei koe o ngā Hūrā?"
34 Ka whakahokia e Īhu ki a ia, "Nāu ake anō tēnei kupu, he kōrero rānei mōku nā te tangata kē ki a koe?"
35 Ka mea a Pirato, "He Hūrai koia ahau? Nā tōu iwi, nā ngā tohunga nui anō hoki, koe i kawe mai ki ahau; i aha koia koe?"
36 Ka whakahokia e Īhu, "Ehara tōku rangatiratanga i tēnei ao; mehemea nō tēnei ao tōku rangatiratanga, kua tatau āku pononga, kei tukua ahau ki ngā Hūrai. Tēnā ko tēnei, ehara tōku rangatiratanga i konei."
37 Nā, ka mea a Pirato ki a ia, "He kīngi oti koe?"
Ka whakahokia e Īhu, "Kua kōrerotia mai nā e koe he kīngi ahau. Ko te mea tēnei i whānau ai ahau; nā tēnei hoki ahau i haere mai ai ki te ao, hei kaiwhakaatu mō te pono. E whakarongo ana ki tōku reo ngā tāngata katoa o te pono."
38 Ka mea a Pirato ki a ia, "He aha te pono?"
Ā, nō te puakanga o tēnei kī, hoki ana ia ki waho, ki ngā Hūrai, ka mea ki a rātou, "Kāhore tētahi hē o tēnei tangata i mau i ahau. 39 Otiia, he ritenga tēnei nā koutou, kia tukua e ahau ki a koutou tētahi tangata i te Kapenga. E pai ana rānei koutou kia tukua e ahau ki a koutou te Kīngi o ngā Hūrai?"
40 Heoi, karanga katoa ana anō rātou, ka mea, "Auaka tēnei, engari a Parapa." Nā, he tāhae a Parapa.
1 Depois dessas palavras, Jesus saiu com os seus discípulos para além da torrente de Cedron, onde havia um jardim, no qual entrou com os seus discípulos.
2 Judas, o traidor, conhecia também aquele lugar, porque Jesus ia frequentemente para lá com os seus discípulos.
3 Tomou então Judas a coorte e os guardas de serviço dos pontífices e dos fariseus, e chegaram ali com lanternas, tochas e armas.
4 Como Jesus soubesse tudo o que havia de lhe acontecer, adiantou-se e perguntou-lhes: "A quem buscais?".
5 Responderam: "A Jesus de Nazaré." – "Sou eu" – disse-lhes. (Também Judas, o traidor, estava com eles.)
6 Quando lhes disse "Sou eu", recuaram e caíram por terra.
7 Perguntou-lhes ele, pela segunda vez: "A quem buscais?". Disseram: "A Jesus de Nazaré".
8 Replicou Jesus: "Já vos disse que sou eu. Se é, pois, a mim que buscais, deixai ir estes".
9 Assim se cumpriu a palavra que disse: Dos que me deste não perdi nenhum (Jo 17,12).
10 Simão Pedro, que tinha uma espada, puxou dela e feriu o servo do sumo sacerdote, decepando-lhe a orelha direita. (O servo chamava-se Malco.)
11 Mas Jesus disse a Pedro: "Enfia a tua espada na bainha! Não hei de beber eu o cálice que o Pai me deu?".
12 Então a coorte, o tribuno e os guardas dos judeus prenderam Jesus e o ataram.
13 Conduziram-no primeiro a Anás, por ser sogro de Caifás, que era o sumo sacerdote daquele ano. (= Mt 26,57-75 = Mc 14,53-72 = Lc 22,54-71)
14 Caifás fora quem dera aos judeus o conselho: "Convém que um só homem morra em lugar do povo".
15 Simão Pedro seguia Jesus, e mais outro discípulo. Este discípulo era conhecido do sumo sacerdote e entrou com Jesus no pátio da casa do sumo sacerdote,
16 porém Pedro ficou de fora, à porta. Mas o outro discípulo (que era conhecido do sumo sacerdote) saiu e falou à porteira, e esta deixou Pedro entrar.
17 A porteira perguntou a Pedro: "Não és acaso também tu dos discípulos desse homem?". – "Não o sou" – respondeu ele.
18 Os servos e os guardas acenderam um fogo, porque fazia frio, e se aqueciam. Com eles estava também Pedro, de pé, aquecendo-se.
19 O sumo sacerdote indagou de Jesus acerca dos seus discípulos e da sua doutrina.
20 Jesus respondeu-lhe: "Falei publicamente ao mundo. Ensinei na sinagoga e no templo, onde se reúnem os judeus, e nada falei às ocultas.
21 Por que me perguntas? Pergunta àqueles que ouviram o que lhes disse. Estes sabem o que ensinei".
22 A essas palavras, um dos guardas presentes deu uma bofetada em Jesus, dizendo: "É assim que respondes ao sumo sacerdote?".
23 Replicou-lhe Jesus: "Se falei mal, prova-o, mas se falei bem, por que me bates?".
24 (Anás enviou-o preso ao sumo sacerdote Caifás.)
25 Simão Pedro estava lá se aquecendo. Perguntaram-lhe: "Não és porventura, também tu, dos seus discípulos?" Negou-o, dizendo: "Não!".
26 Disse-lhe um dos servos do sumo sacerdote, parente daquele a quem Pedro cortara a orelha: "Não te vi eu com ele no horto?".
27 Mas Pedro negou-o outra vez, e imediatamente o galo cantou. (= Mt 27,1s.11-31 = Mc 15,1-20 = Lc 23,1-25)
28 Da casa de Caifás conduziram Jesus ao pretório. Era de manhã cedo. Mas os judeus não entraram no pretório, para não se contaminarem e poderem comer a Páscoa.
29 Saiu, por isso, Pilatos para ter com eles, e perguntou: "Que acusação trazeis contra este homem?".
30 Responderam-lhe: "Se este não fosse malfeitor, não o teríamos entregue a ti".
31 Disse, então, Pilatos: "Tomai-o e julgai-o vós mesmos segundo a vossa Lei". Responderam-lhe os judeus: "Não nos é permitido matar ninguém".
32 Assim se cumpria a palavra com a qual Jesus indicou de que gênero de morte havia de morrer (Mt 20,19).
33 Pilatos entrou no pretório, chamou Jesus e perguntou-lhe: "És tu o rei dos judeus?"
34 Jesus respondeu: "Dizes isso por ti mesmo, ou foram outros que to disseram de mim?"
35 Disse Pilatos: "Acaso sou eu judeu? A tua nação e os sumos sacerdotes entregaram-te a mim. Que fizeste?".
36 Respondeu Jesus: "O meu Reino não é deste mundo. Se o meu Reino fosse deste mundo, os meus súditos certamente teriam pelejado para que eu não fosse entregue aos judeus. Mas o meu Reino não é deste mundo".
37 Perguntou-lhe então Pilatos: "És, portanto, rei?" Respondeu Jesus: "Sim, eu sou rei. É para dar testemunho da verdade que nasci e vim ao mundo. Todo o que é da verdade ouve a minha voz".
38 Disse-lhe Pilatos: "Que é a verdade?...". Falando isso, saiu de novo, foi ter com os judeus e disse-lhes: "Não acho nele crime algum.
39 Mas é costume entre vós que pela Páscoa vos solte um preso. Quereis, pois, que vos solte o rei dos judeus?".
40 Então todos gritaram novamente e disseram: "Não! A este não! Mas a Barrabás!". (Barrabás era um salteador.)