1 Now in the twelfth month, which is the month Adar, on the thirteenth day of the month, when the king’s commandment and his decree came near to be put in execution, on the day that the enemies of the Jews hoped to conquer them, (but it turned out that the opposite happened, that the Jews conquered those who hated them), 2 the Jews gathered themselves together in their cities throughout all the provinces of the King Ahasuerus, to lay hands on those who wanted to harm them. No one could withstand them, because the fear of them had fallen on all the people. 3 All the princes of the provinces, the local governors, the governors, and those who did the king’s business helped the Jews, because the fear of Mordecai had fallen on them. 4 For Mordecai was great in the king’s house, and his fame went out throughout all the provinces, for the man Mordecai grew greater and greater. 5 The Jews struck all their enemies with the stroke of the sword, and with slaughter and destruction, and did what they wanted to those who hated them. 6 In the citadel of Susa, the Jews killed and destroyed five hundred men. 7 They killed Parshandatha, Dalphon, Aspatha, 8 Poratha, Adalia, Aridatha, 9 Parmashta, Arisai, Aridai, and Vaizatha, 10 the ten sons of Haman the son of Hammedatha, the Jews’ enemy, but they didn’t lay their hand on the plunder.

11 On that day, the number of those who were slain in the citadel of Susa was brought before the king. 12 The king said to Esther the queen, "The Jews have slain and destroyed five hundred men in the citadel of Susa, including the ten sons of Haman; what then have they done in the rest of the king’s provinces! Now what is your petition? It shall be granted you. What is your further request? It shall be done."

13 Then Esther said, "If it pleases the king, let it be granted to the Jews who are in Susa to do tomorrow also according to today’s decree, and let Haman’s ten sons be hanged on the gallows."

14 The king commanded this to be done. A decree was given out in Susa; and they hanged Haman’s ten sons. 15 The Jews who were in Susa gathered themselves together on the fourteenth day also of the month Adar, and killed three hundred men in Susa; but they didn’t lay their hand on the plunder.

16 The other Jews who were in the king’s provinces gathered themselves together, defended their lives, had rest from their enemies, and killed seventy-five thousand of those who hated them; but they didn’t lay their hand on the plunder. 17 This was done on the thirteenth day of the month Adar; and on the fourteenth day of that month they rested and made it a day of feasting and gladness.

18 But the Jews who were in Susa assembled together on the thirteenth and on the fourteenth days of the month; and on the fifteenth day of that month, they rested, and made it a day of feasting and gladness. 19 Therefore the Jews of the villages, who live in the unwalled towns, make the fourteenth day of the month Adar a day of gladness and feasting, a holiday, and a day of sending presents of food to one another.

20 Mordecai wrote these things, and sent letters to all the Jews who were in all the provinces of the King Ahasuerus, both near and far, 21 to enjoin them that they should keep the fourteenth and fifteenth days of the month Adar yearly, 22 as the days in which the Jews had rest from their enemies, and the month which was turned to them from sorrow to gladness, and from mourning into a holiday; that they should make them days of feasting and gladness, and of sending presents of food to one another, and gifts to the needy. 23 The Jews accepted the custom that they had begun, as Mordecai had written to them, 24 because Haman the son of Hammedatha, the Agagite, the enemy of all the Jews, had plotted against the Jews to destroy them, and had cast "Pur", that is the lot, to consume them and to destroy them; 25 but when this became known to the king, he commanded by letters that his wicked plan, which he had planned against the Jews, should return on his own head, and that he and his sons should be hanged on the gallows.

26 Therefore they called these days "Purim",*9:26 Purim is the Hebrew plural for pur, which means lot. from the word "Pur." Therefore because of all the words of this letter, and of that which they had seen concerning this matter, and that which had come to them, 27 the Jews established and imposed on themselves, on their descendants, and on all those who joined themselves to them, so that it should not fail that they would keep these two days according to what was written and according to its appointed time every year; 28 and that these days should be remembered and kept throughout every generation, every family, every province, and every city; and that these days of Purim should not fail from among the Jews, nor their memory perish from their offspring.*9:28 or, seed

29 Then Esther the queen, the daughter of Abihail, and Mordecai the Jew wrote with all authority to confirm this second letter of Purim. 30 He sent letters to all the Jews in the hundred twenty-seven provinces of the kingdom of Ahasuerus with words of peace and truth, 31 to confirm these days of Purim in their appointed times, as Mordecai the Jew and Esther the queen had decreed, and as they had imposed upon themselves and their descendants in the matter of the fastings and their mourning. 32 The commandment of Esther confirmed these matters of Purim; and it was written in the book.

1 În luna*Cap. 8:12. a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care*Cap. 3:13. avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărârea împăratului, și când vrăjmașii iudeilor nădăjduiseră să stăpânească*2 Sam. 22:41. peste ei, s-a întâmplat tocmai dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s-au strâns*Cap. 8:11. Vers. 16. în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mâna pe cei ce căutau să-i piardă*Ps. 71:13,24.. Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica*Cap. 8:17. de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai-marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului au sprijinit pe iudei din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului și faima lui se răspândea în toate ținuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic*2 Sam. 3:1.1 Cron. 11:9.Prov. 4:18.. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorât și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni 7 și au înjunghiat pe Parșandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmașta, Arizai, Aridai și Vaiezata, 10 cei zece*Cap. 5:11.Iov 18:19;27:13-15.Ps. 21:10. fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmașul iudeilor. Dar n-au pus mâna*Cap. 8:11. pe averile lor. 11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră uciși în capitala Susa a ajuns la cunoștința împăratului. 12 Și împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis și au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ținuturi ale împăratului? Care-ți*Cap. 5:6;7:2. este cererea? Ea îți va fi împlinită. Ce mai dorești? Vei căpăta." 13 Estera a răspuns: „Dacă împăratul găsește cu cale, să fie îngăduit iudeilor care sunt la Susa să facă și mâine după*Cap. 8:11. porunca de azi și să spânzure*2 Sam. 21:6,9. pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman." 14 Și împăratul a poruncit să se facă așa. Porunca a fost adusă la cunoștința poporului din Susa. Au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman. 15 Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns*Vers. 2. Cap. 8:11. din nou în a paisprezecea zi a lunii Adar și au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus*Vers. 10. mâna pe averile lor. 16 Ceilalți iudei din celelalte ținuturi ale împăratului s-au strâns*Vers. 2. Cap. 8:11. și și-au apărat viața. Au căpătat astfel odihnă, scăpând de vrăjmașii lor, și au ucis șaptezeci și cinci de mii din cei ce le erau vrăjmași. Dar*Cap. 8:11. n-au pus mâna pe averile lor.

17 Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a paisprezecea, iudeii s-au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 18 Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea*Vers. 11,15. și a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 19 De aceea, iudeii de la țară, care locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi*Deut. 16:11,14. de bucurie, de ospăț și de*Cap. 8:17. sărbătoare, în care își trimit*Vers. 22.Neem. 8:10,12. daruri unii altora. 20 Mardoheu a scris aceste lucruri și a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ținuturile împăratului Ahașveroș, de aproape și din depărtare. 21 Le poruncea să prăznuiască în fiecare an zilele a paisprezecea și a cincisprezecea ale lunii Adar, 22 ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmașii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse*Ps. 30:11. în bucurie și jalea lor, în zi de sărbătoare și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, când să-și trimită*Vers. 19.Neem. 8:10. daruri de mâncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți. 23 Iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce și începuseră să facă și ce le scrisese Mardoheu. 24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul tuturor iudeilor, făcuse planul*Cap. 3:6,7. să-i piardă și aruncase Pur, adică sorțul, ca să-i omoare și să-i nimicească. 25 Dar Estera, venind*Vers. 13,14. Cap. 7:5;8:3. înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă*Cap. 7:10.Ps. 7:16. asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor și să-i spânzure pe lemn pe el și pe fiii lui. 26 De aceea, zilele acestea s-au numit Purim, de la numirea Pur.

Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori*Vers. 20., potrivit cu cele ce văzuseră ei înșiși și potrivit cu cele ce li se întâmplaseră, 27 iudeii au luat pentru ei, pentru sămânța lor și pentru toți cei ce se vor lipi*Cap. 8:17.Is. 56:3,6.Zah. 2:11. de ei hotărârea și îndatorirea de neschimbat ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit și la vremea hotărâtă. 28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ținut și în fiecare cetate. Și zilele acestea, Purim, nu trebuiau desființate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se șteargă aducerea aminte de ele printre urmașii lor. 29 Împărăteasa Estera, fata lui Abihail*Cap. 2:15., și iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea*Cap. 8:10. Vers. 20. privitoare la Purim. 30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor în cele o sută douăzeci și șapte*Cap. 1:1. de ținuturi ale împăratului Ahașveroș. Ele cuprindeau cuvinte de pace și de credincioșie, 31 întărind ținerea acestor zile Purim la vremea hotărâtă, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu și împărăteasa Estera pentru ei și cum și le rânduiseră și pentru ei înșiși și pentru sămânța lor, cu prilejul postului*Cap. 4:3,16. lor și țipetelor lor. 32 Porunca Esterei a întărit așezarea acestei sărbători Purim, și lucrul acesta a fost scris în carte.