1 Chama agora; há alguém que te responda? E para qual dos santos te virarás? 2 Porque a ira destrói o louco; e o zelo mata o tolo. 3 Bem vi eu o louco lançar raízes; mas logo amaldiçoei a sua habitação. 4 Seus filhos estão longe da salvação; e são despedaçados às portas, e não há quem os livre. 5 A sua messe a devora o faminto, que até dentre os espinhos a tira; e o salteador traga a sua fazenda. 6 Porque do pó não procede a aflição, nem da terra brota o trabalho. 7 Mas o homem nasce para o trabalho, como as faíscas das brasas se levantam para voar.

8 Mas quanto a mim eu buscaria a Deus, e a ele dirigiria a minha fala. 9 Ele faz coisas tão grandiosas, que se não podem esquadrinhar; e tantas maravilhas que se não podem contar. 10 Ele dá a chuva sobre a terra e envia água sobre os campos, 11 para pôr os abatidos num lugar alto; e para que os enlutados se exaltem na salvação. 12 Ele aniquila as imaginações dos astutos, para que as suas mãos não possam levar coisa alguma a efeito. 13 Ele apanha os sábios na sua própria astúcia; e o conselho dos perversos se precipita. 14 Eles, de dia, encontram as trevas; e, ao meio-dia, andam como de noite, às apalpadelas. 15 Mas ao necessitado livra da espada da sua boca, e da mão do forte. 16 Assim, há esperança para o pobre; e a iniquidade tapa a sua própria boca.

17 Eis que bem-aventurado é o homem a quem Deus castiga; não desprezes, pois, o castigo do Todo-Poderoso. 18 Porque ele faz a chaga, e ele mesmo a liga; ele fere, e as suas mãos curam. 19 Em seis angústias, te livrará; e, na sétima, o mal te não tocará. 20 Na fome, te livrará da morte; e, na guerra, da violência da espada. 21 Do açoite da língua estarás abrigado; e não temerás a assolação, quando vier. 22 Da assolação e da fome te rirás; e os animais da terra não temerás. 23 Porque até com as pedras do campo terás a tua aliança; e os animais do campo estarão contigo. 24 E saberás que a tua tenda está em paz; e visitarás a tua habitação, e nada te faltará. 25 Também saberás que se multiplicará a tua semente, e a tua posteridade, como a erva da terra. 26 Na velhice virás à sepultura, como se recolhe o feixe de trigo a seu tempo.

27 Eis que isto já o havemos inquirido, e assim é; ouve-o e medita nisso para teu bem.

1 Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?2 Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.3 Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.4 Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!5 Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.6 Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.7 Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.8 Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.9 El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.10 El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.11 El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.12 El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.13 El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:14 dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.15 Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.16 Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.17 Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.18 El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.19 De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.20 El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.21 Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.22 Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.23 Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.24 Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,25 îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.26 Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.27 Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``