1 And when the queen of Sheba heard of the fame of Solomon concerning the name of Jehovah, she came to prove him with hard questions. 2 And she came to Jerusalem with a very great train, with camels that bare spices, and very much gold, and precious stones; and when she was come to Solomon, she communed with him of all that was in her heart. 3 And Solomon told her all her questions: there was not anything hid from the king which he told her not. 4 And when the queen of Sheba had seen all the wisdom of Solomon, and the house that he had built, 5 and the food of his table, and the sitting of his servants, and the attendance of his ministers, and their apparel, and his cupbearers, and his ascent by which he went up unto the house of Jehovah; there was no more spirit in her. 6 And she said to the king, It was a true report that I heard in mine own land of thine acts, and of thy wisdom. 7 Howbeit I believed not the words, until I came, and mine eyes had seen it: and, behold, the half was not told me; thy wisdom and prosperity exceed the fame which I heard. 8 Happy are thy men, happy are these thy servants, that stand continually before thee, and that hear thy wisdom. 9 Blessed be Jehovah thy God, who delighted in thee, to set thee on the throne of Israel: because Jehovah loved Israel for ever, therefore made he thee king, to do justice and righteousness. 10 And she gave the king a hundred and twenty talents of gold, and of spices very great store, and precious stones: there came no more such abundance of spices as these which the queen of Sheba gave to king Solomon.

11 And the navy also of Hiram, that brought gold from Ophir, brought in from Ophir great plenty of almug-trees and precious stones. 12 And the king made of the almug-trees pillars for the house of Jehovah, and for the king’s house, harps also and psalteries for the singers: there came no such almug-trees, nor were seen, unto this day.

13 And king Solomon gave to the queen of Sheba all her desire, whatsoever she asked, besides that which Solomon gave her of his royal bounty. So she turned, and went to her own land, she and her servants.

14 Now the weight of gold that came to Solomon in one year was six hundred threescore and six talents of gold, 15 besides that which the traders brought, and the traffic of the merchants, and of all the kings of the mingled people, and of the governors of the country. 16 And king Solomon made two hundred bucklers of beaten gold; six hundred shekels of gold went to one buckler. 17 And he made three hundred shields of beaten gold; three pounds of gold went to one shield: and the king put them in the house of the forest of Lebanon. 18 Moreover the king made a great throne of ivory, and overlaid it with the finest gold. 19 There were six steps to the throne, and the top of the throne was round behind; and there were stays on either side by the place of the seat, and two lions standing beside the stays. 20 And twelve lions stood there on the one side and on the other upon the six steps: there was not the like made in any kingdom. 21 And all king Solomon’s drinking vessels were of gold, and all the vessels of the house of the forest of Lebanon were of pure gold: none were of silver; it was nothing accounted of in the days of Solomon. 22 For the king had at sea a navy of Tarshish with the navy of Hiram: once every three years came the navy of Tarshish, bringing gold, and silver, ivory, and apes, and peacocks.

23 So king Solomon exceeded all the kings of the earth in riches and in wisdom. 24 And all the earth sought the presence of Solomon, to hear his wisdom, which God had put in his heart. 25 And they brought every man his tribute, vessels of silver, and vessels of gold, and raiment, and armor, and spices, horses, and mules, a rate year by year.

26 And Solomon gathered together chariots and horsemen: and he had a thousand and four hundred chariots, and twelve thousand horsemen, that he bestowed in the chariot cities, and with the king at Jerusalem. 27 And the king made silver to be in Jerusalem as stones, and cedars made he to be as the sycomore-trees that are in the lowland, for abundance. 28 And the horses which Solomon had were brought out of Egypt; and the king’s merchants received them in droves, each drove at a price. 29 And a chariot came up and went out of Egypt for six hundred shekels of silver, and a horse for a hundred and fifty; and so for all the kings of the Hittites, and for the kings of Syria, did they bring them out by their means.

1 Împărăteasa*2 Cron. 9:1.Mat. 12:42.Luca 11:31. din Seba a auzit de faima lui Solomon în ceea ce privește slava Domnului și a venit să-l încerce*Jud. 14:12.Prov. 1:6. prin întrebări grele. 2 A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare și cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult și pietre scumpe. S-a dus la Solomon și i-a spus tot ce avea pe inimă. 3 Solomon i-a răspuns la toate întrebările și n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi știut să i-l lămurească. 4 Împărăteasa din Seba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise 5 și bucatele de la masa lui și locuința slujitorilor lui și slujbele și hainele celor ce-i slujeau și paharnicii lui și arderile-de-tot*1 Cron. 26:16. pe care le aducea în Casa Domnului. 6 Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 7 Dar nu credeam, până n-am venit și n-am văzut cu ochii mei. Și iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înțelepciune și propășire decât am auzit mergându-ți faima. 8 Ferice*Prov. 8:34. de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înțelepciunea ta! 9 Binecuvântat*Cap. 5:7. să fie Domnul Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubește pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să*2 Sam. 8:15.Ps. 72:2.Prov. 8:15. judeci și să faci dreptate." 10 Ea a dat împăratului*Ps. 72:10,15. o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11 Corăbiile*Cap. 9:27. lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir și foarte mult lemn de santal și pietre scumpe. 12 Împăratul*2 Cron. 9:11. a făcut cu lemnul mirositor*2 Cron. 9:10. pălimare pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și harpe și alăute pentru cântăreți. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor și nu s-a mai văzut până în ziua de azi. 13 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut și i-a mai dat și pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors și s-a dus în țara ei cu slujitorii ei.

14 Greutatea aurului care-i venea lui Solomon pe fiecare an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 15 afară de ce scotea de la negustorii cei mari și din negoțul*2 Cron. 9:24.Ps. 72:10. cu mărfuri, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării. 16 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut și pentru fiecare din ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur 17 și alte trei*Cap. 14:26. sute de scuturi mici de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat trei mine de aur, și împăratul le-a pus în casa*Cap. 7:2. numită Pădurea Libanului. 18 Împăratul*2 Cron. 9:17. a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l-a acoperit cu aur curat. 19 Scaunul acesta de domnie avea șase trepte și partea de sus era rotunjită pe dinapoi; de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei 20 și pe cele șase trepte stăteau doisprezece lei de o parte și de alta. Așa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăție. 21 Toate paharele*2 Cron. 9:20. împăratului Solomon erau de aur și toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere. 22 Căci împăratul avea pe mare corăbii*Gen. 10:4.2 Cron. 20:36. din Tars cu ale lui Hiram; și corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducând aur și argint, fildeș, maimuțe și păuni. 23 Împăratul Solomon a întrecut*Cap. 3:12,13;4:30. pe toți împărații pământului în bogății și înțelepciune. 24 Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25 Și fiecare își aducea darul lui: lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri – așa era în fiecare an. 26 Solomon*Cap. 4:26.2 Cron. 1:14;9:25. a strâns*Deut. 17:16. care și călărime; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a pus în cetățile unde își ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 27 Împăratul*2 Cron. 1:15. a făcut ca argintul să fie tot așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele, și cedrii, tot așa de mulți ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie. 28 Solomon își aducea*Deut. 17:16.2 Cron. 1:16;9:28. caii din Egipt; o ceată de negustori de-ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preț hotărât: 29 un car se aducea din Egipt cu șase sute de sicli de argint și un cal, cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea*Ios. 1:4.2 Împ. 7:6.2 Cron. 1:17., aduceau cai cu ei pentru toți împărații hetiților și pentru împărații Siriei.